Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
IFN-urile vor credita investitiile cu fonduri europene

Ministerul Agriculturii a avut negocieri cu reprezentantii Asociatiei IFN-urilor, pentru a permite creditarea fermierilor care au nevoie de finantare pentru proiectele de investitii cu fonduri europene prin PNDR 2014-2020. Este vorba de 3,5 miliarde de euro. In aceste conditii, bancile ar putea avea o concurenta serioasa, iar dobanzile ar putea sa devina mai atractive pentru fermieri. Foarte multi fermieri au renuntat la proiecte din cauza bancilor, care nu ofera credite cu dobanzi avantajoase astfel încat acestia sa îsi poata asigura cofinantarea.

La finele lui 2013, institutiile financiare nebancare (IFN) detineau o cota de 9% din piata creditelor, cu o valoare a finantarilor de un miliard de euro, arata datele Asociatiei Societatilor Financiare. Potrivit acesteia, bancile comerciale detineau o cota de piata de 91% la credite, cu o valoare de 11,1 miliarde euro.
Principala diferenta dintre o banca si un IFN este ca aceasta din urma poate acorda credite, dar nu poate atrage depozite.

IFN-urile sunt împartite în doua categorii:
- cele înscrise în Registrul Special al BNR;
- cele înscrise doar în Registrul General.

Pentru a face parte din prima categorie, institutiile financiare nebancare trebuie sa îndeplineasca anumite criterii de capital, volumul creditelor acordate, total active.
Atat bancile cat si IFN-urile din Registrul Special sunt supravegheate si reglementate de BNR. Cele care sunt înscrise doar în Registrul General nu au o institutie care sa le monitorizeze activitatea.



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.