Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
UE plateste tot mai scump embargoul Moscovei

Agricultorii europeni risca sa mai piarda înca 50 de milioane de euro dupa decizia Rusiei de a extinde lista produselor vizate de embargoul impus UE cu maruntaie, faini si grasimi animale. Tara cea mai afectata de noua extindere a embargoului este Irlanda, care exporta 18% din produsele din aceasta lista. Urmeaza Austria, Lituania, Germania si Franta, fiecare cu procente de peste 10%.
Pana în prezent, industria carnii era mai putin afectat de embargoul instituit de Moscova în luna august ca represalii la sanctiunile decise de statele occidentale în urma actiunilor destabilizatoare ale Rusiei în Ucraina.

Comisia Europeana a acordat de atunci companiilor afectate de embargoul rus ajutoare în valoare de 334 de milioane de euro. Cat despre neregulile invocate de Rusia, care sustine ca a constatat 17 încalcari ale normelor sanitare si a descoperit urme de antibiotice în produse provenite în special din Germania, Italia si Polonia, Comisia Europeana a declarat ca efectueaza verificari. Totusi, un purtator de cuvant al Comisiei, Frederic Vincent, a tinut sa precizeze ca în UE standardele fitosanitare sunt printre cele mai severe, drept urmare noile restrictii ale Moscovei sunt surprinzatoare.

Inaintea embargoului adoptat în timpul verii, în ianuarie, cand relatiile dintre Rusia si UE începeau sa se deterioreze, guvernul de la Moscova a instituit un embargou asupra produselor din carne de porc provenite din UE, motivul oficial fiind descoperirea unor cazuri de febra porcina africana la animale din Lituania si Polonia. Contestand aceasta justificare, UE a sesizat Organizatia Mondiala a Comertului.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."