Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
UE plateste tot mai scump embargoul Moscovei

Agricultorii europeni risca sa mai piarda īnca 50 de milioane de euro dupa decizia Rusiei de a extinde lista produselor vizate de embargoul impus UE cu maruntaie, faini si grasimi animale. Tara cea mai afectata de noua extindere a embargoului este Irlanda, care exporta 18% din produsele din aceasta lista. Urmeaza Austria, Lituania, Germania si Franta, fiecare cu procente de peste 10%.
Pana īn prezent, industria carnii era mai putin afectat de embargoul instituit de Moscova īn luna august ca represalii la sanctiunile decise de statele occidentale īn urma actiunilor destabilizatoare ale Rusiei īn Ucraina.

Comisia Europeana a acordat de atunci companiilor afectate de embargoul rus ajutoare īn valoare de 334 de milioane de euro. Cat despre neregulile invocate de Rusia, care sustine ca a constatat 17 īncalcari ale normelor sanitare si a descoperit urme de antibiotice īn produse provenite īn special din Germania, Italia si Polonia, Comisia Europeana a declarat ca efectueaza verificari. Totusi, un purtator de cuvant al Comisiei, Frederic Vincent, a tinut sa precizeze ca īn UE standardele fitosanitare sunt printre cele mai severe, drept urmare noile restrictii ale Moscovei sunt surprinzatoare.

Inaintea embargoului adoptat īn timpul verii, īn ianuarie, cand relatiile dintre Rusia si UE īncepeau sa se deterioreze, guvernul de la Moscova a instituit un embargou asupra produselor din carne de porc provenite din UE, motivul oficial fiind descoperirea unor cazuri de febra porcina africana la animale din Lituania si Polonia. Contestand aceasta justificare, UE a sesizat Organizatia Mondiala a Comertului.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.