Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Genetica e hranita mai mult cu vorbe frumoase

Sprijinul financiar pentru achizitia de berbecuti si juninci cu scopul īmbunatatirii materialului genetic din ferme este o masura lansata īn campania electorala a lui Victor Ponta. O infuzie de genetica de cea mai buna calitate ar fi, īntr-adevar, binevenita īn zootehnia romaneasca. Dar masura pare a fi mai ales o trompeta electorala.
Fermierul Nicusor Serban, din Mariuta, judetul Calarasi recunoaste ca masura e binevenita dar are si cateva observatii critice.

1. Masura fost lansata īn mare graba, iar termenul de depunere a actelor a fost foarte scurt (pana pe 10 noiembrie);

2. Masura se adreseaza exclusiv celor care au maxim 10 vaci. Este putin probabil ca acesti oameni sa aiba forta financiara si informatiile necesare pentru a cumpara juninci de īnalta calitate genetica;
Cei mai interesati de ameliorarea efectivelor sunt fermierii mari si foarte mari, dar lor nu li se acorda acelasi sprijin.

3. Cea mai mare parte a banilor alocati de guvern vor merge catre fermierii straini. Politicile din zootehnie nu au favorizat formarea unei piete interne a junincilor si berbecilor de īnalta valoare genetica.

Este foarte probabil ca, īn aceste conditii, sa fie putini cei care vor accesa aceasta masura. Poate ca Guvernul a gandit-o asa īncat sa-si arate bunele intentii dar sa nu cheltuiasca banii din buget!
Sa speram ca, asa cum promite ministrul Daniel Constantin, genetica din fermele de oi sau de vaci va fi sustinuta financiar si īn 2015, chir cu bani ceva mai multi.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.