Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Intoxicare cu un document de la Bruxelles privind proiectul PNDR 2014-2020

Zilele trecute, a facut zgomot în presa noastra un document al Comisiei Europene pe care l-a obtinut Adevarul, prin care ar cere guvernului de la Bucuresti sa revizuiasca si sa completeze proiectul PNDR. S-a spus ca Bruxellesul ar fi reprosat faptul ca 97% dintre fermele din Romania sunt excluse de la posibilitatea de a accesa fonduri europene. S-ar mai fi reprosat ca resursele se concentreaza asupra dezvoltarii fermelor cu o productie de cel putin 8.000 de euro.

Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, le-a explicat celor de la Adevarul ca proiectul PNDR a fost elaborat "potrivit cu specificul Romaniei", deci nu e cazul sa fie revizuit. Ferma minima care se finanteaza, cea de 8.000 de euro "standard output", este un concept european. Asta înseamna, în traducere pentru necunoscatori, opt vaci sau 160 de oi, sau 15 ha, în productia vegetala.
Asadar, Ministerul Agriculturii a decis sa finanteze cu prioritate pe cei care au o ferma orientata catre piata. Daca se vor asocia, cei cu ferme mai mici vor avea si ei avantajele celor cu cifra de afaceri de 8.000 euro.
PNDR, prin aceasta limita minima, îi stimuleaza pe cei care sunt mici sa se asocieze, sa se dezvolte. De altfel, din 2015, cei din categoria 5-30 ha vor primi mai mult cu 40 de euro/hectar.

Din 2016, cei care au o anumita varsta si care renunta la activitatea agricola prin vanzare sau arendare vor primi, timp de 5 ani, 120% din plata pe suprafata.
"Acesta este sensul a ceea ce am transmis Comisiei Europene", a explicat ministrul.

Daca documentul obtinut de Adevarul este unul autentic, se dovedeste înca odata ca unii dintre functionarii de la Bruxelles nu înteleg sensul dezvoltarii în agricultura, ca traiesc întorsi cu fata la trecut, spre ferma medievala, închisa în ea însasi. Ori, daca Politica Agricola Comuna aloca fonduri din banii contribuabilului european, o face ca acei bani sa se întoarca înmultiti, nu sa fie pierduti. Iar întoarcerea fondurilor investite în agricultura o face doar ferma comerciala, nu ferma de subzistenta.
Pe de alta parte, sa observam ca nici unii dintre ziaristii romani nu înteleg ori nu vor sa înteleaga sensul dezvoltarii.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."