Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Intoxicare cu un document de la Bruxelles privind proiectul PNDR 2014-2020

Zilele trecute, a facut zgomot în presa noastra un document al Comisiei Europene pe care l-a obtinut Adevarul, prin care ar cere guvernului de la Bucuresti sa revizuiasca si sa completeze proiectul PNDR. S-a spus ca Bruxellesul ar fi reprosat faptul ca 97% dintre fermele din Romania sunt excluse de la posibilitatea de a accesa fonduri europene. S-ar mai fi reprosat ca resursele se concentreaza asupra dezvoltarii fermelor cu o productie de cel putin 8.000 de euro.

Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, le-a explicat celor de la Adevarul ca proiectul PNDR a fost elaborat "potrivit cu specificul Romaniei", deci nu e cazul sa fie revizuit. Ferma minima care se finanteaza, cea de 8.000 de euro "standard output", este un concept european. Asta înseamna, în traducere pentru necunoscatori, opt vaci sau 160 de oi, sau 15 ha, în productia vegetala.
Asadar, Ministerul Agriculturii a decis sa finanteze cu prioritate pe cei care au o ferma orientata catre piata. Daca se vor asocia, cei cu ferme mai mici vor avea si ei avantajele celor cu cifra de afaceri de 8.000 euro.
PNDR, prin aceasta limita minima, îi stimuleaza pe cei care sunt mici sa se asocieze, sa se dezvolte. De altfel, din 2015, cei din categoria 5-30 ha vor primi mai mult cu 40 de euro/hectar.

Din 2016, cei care au o anumita varsta si care renunta la activitatea agricola prin vanzare sau arendare vor primi, timp de 5 ani, 120% din plata pe suprafata.
"Acesta este sensul a ceea ce am transmis Comisiei Europene", a explicat ministrul.

Daca documentul obtinut de Adevarul este unul autentic, se dovedeste înca odata ca unii dintre functionarii de la Bruxelles nu înteleg sensul dezvoltarii în agricultura, ca traiesc întorsi cu fata la trecut, spre ferma medievala, închisa în ea însasi. Ori, daca Politica Agricola Comuna aloca fonduri din banii contribuabilului european, o face ca acei bani sa se întoarca înmultiti, nu sa fie pierduti. Iar întoarcerea fondurilor investite în agricultura o face doar ferma comerciala, nu ferma de subzistenta.
Pe de alta parte, sa observam ca nici unii dintre ziaristii romani nu înteleg ori nu vor sa înteleaga sensul dezvoltarii.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.