Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Gripa aviara vine si cu pasarile calatoare

In perioada noiembrie-ianuarie, în Rezervatia Ornitologica Mlastinile Satchinez din judetul Timis, sunt asteptate sa soseasca peste 200.000 de pasari migratoare din estul si nordul Europei. Deoarece Comisia Europeana a tras atentia ca în Germania, Olanda si Marea Britanie au aparut focare de gripa aviara, Autoritatea Sanitar Veterinara Timis a intrat în alerta si a început sa monitorizeze aceste pasari care au început sa soseasca. Pe langa mlastinile de la Satchinez, migratia pasarilor va fi urmarita si în zona Pischia, Lacul Surduc, dar si pe raurile Bega si Timis.

"Monitorizam situatia. Desigur, si vanatorii trebuie sa fie atenti, daca constata pasari migratoare cu semne de boala, sa anunte imediat Directia Sanitar Veterinara pentru a putea lua probe si sa facem analizele", a declarat Adrian Popa, directorul DSVSA Timis. In judet exista peste 1 milion de pasari domestice.

Gh. MIRON


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."