Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Sistemele GPS produc dependenta

Horia-Victor HALMAJAN

Eficienta, profit, comoditate sunt doar cateva dintre avantajele folosirii diferitelor sisteme GPS. De la cele mai mici, "de buzunar", care ajuta fermierii sa regaseasca usor portiunile din camp unde au observat fenomene ce trebuie urmarite, la cele montate pe tractoare si utilaje agricole, sistemele GPS dau o adevarata dependenta. Imi spunea un furnizor de astfel de echipamente, ca nu a intalnit cazuri in care fermierii sa returneze sistemele GPS pentru ghidarea masinilor agricole. Pur si simplu, nu mai vor sa renunte la ele.

Desi nu sunt ieftine, valoarea investitiei se amortizeaza destul de repede. La SC KAF Agricom SRL din Ciolanesti, judetul Teleorman, sistemele GPS care echipeaza combinele, cele 4 tractoare si utilajele aferente au costat cam 80.000 euro, dar au fost amortizate in doi ani. Nici Otmar Edinger, administratorul exploatatiei de 2.400 ha, nu ar mai lucra fara ajutorul acestei tehnologii.

Exista avantaje economice evidente: reducerea consumului de motorina si input-uri, deoarece nu sunt zone de suprapunere, dar nici gresuri. Se poate lucra usor cu utilaje ce au latimi mari de lucru. Creste si calitatea lucrarilor efectuate, deoarece mecanizatorii nu mai sunt atat de preocupati de mentinerea directiei corecte de deplasare si au mai mult timp la dispozitie pentru a urmari modul de functionare al utilajelor. Deoarece exploatatia respectiva este una ecologica si nu se folosesc pesticide, controlul buruienilor se realizeaza prin lucrari mecanice.

Cand se seamana drept, se poate prasi mai usor, chiar si cerealele paioase semanate la 18-22 cm intre randuri (vezi foto). La capetele parcelelor se poate intoarce mai usor, folosind diferite scheme de deplasare care solicita mai putin agregatele. Iar lucrul in timpul noptii este mult mai putin solicitant pentru mecanizatori (si pentru faptul ca pe solele lungi se mai poate picoti timp de 5-10 minute).


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!