Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Sistemele GPS produc dependenta

Horia-Victor HALMAJAN

Eficienta, profit, comoditate sunt doar cateva dintre avantajele folosirii diferitelor sisteme GPS. De la cele mai mici, "de buzunar", care ajuta fermierii sa regaseasca usor portiunile din camp unde au observat fenomene ce trebuie urmarite, la cele montate pe tractoare si utilaje agricole, sistemele GPS dau o adevarata dependenta. Imi spunea un furnizor de astfel de echipamente, ca nu a intalnit cazuri in care fermierii sa returneze sistemele GPS pentru ghidarea masinilor agricole. Pur si simplu, nu mai vor sa renunte la ele.

Desi nu sunt ieftine, valoarea investitiei se amortizeaza destul de repede. La SC KAF Agricom SRL din Ciolanesti, judetul Teleorman, sistemele GPS care echipeaza combinele, cele 4 tractoare si utilajele aferente au costat cam 80.000 euro, dar au fost amortizate in doi ani. Nici Otmar Edinger, administratorul exploatatiei de 2.400 ha, nu ar mai lucra fara ajutorul acestei tehnologii.

Exista avantaje economice evidente: reducerea consumului de motorina si input-uri, deoarece nu sunt zone de suprapunere, dar nici gresuri. Se poate lucra usor cu utilaje ce au latimi mari de lucru. Creste si calitatea lucrarilor efectuate, deoarece mecanizatorii nu mai sunt atat de preocupati de mentinerea directiei corecte de deplasare si au mai mult timp la dispozitie pentru a urmari modul de functionare al utilajelor. Deoarece exploatatia respectiva este una ecologica si nu se folosesc pesticide, controlul buruienilor se realizeaza prin lucrari mecanice.

Cand se seamana drept, se poate prasi mai usor, chiar si cerealele paioase semanate la 18-22 cm intre randuri (vezi foto). La capetele parcelelor se poate intoarce mai usor, folosind diferite scheme de deplasare care solicita mai putin agregatele. Iar lucrul in timpul noptii este mult mai putin solicitant pentru mecanizatori (si pentru faptul ca pe solele lungi se mai poate picoti timp de 5-10 minute).


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.