Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
ARC, exclusa din Comitetul de Monitorizare al PNDR

Ministerul Agriculturii împreuna cu unele organizatii si asociatii profesionale au stabilit lista cu membrii în Comitetul de Monitorizare pentru PNDR 2014-2020. Aceasta structura are rol de supraveghere a cheltuirii banilor europeni în anii viitori.

În domeniul vegetal organizatiile profesionale considerate reprezentative sunt LAPAR, Pro Agro precum si organizatiile interprofesionale "Cereale si Produse Derivate" si legume-fructe Prodcom.

În sectorul zootehnic, din comitet vor face parte organizatiile interprofesionale pentru carne de pasare si carne de porc, precum si federatiile crescatorilor de bovine si de ovine/caprine.

In zona industriei alimentare au fost selectate doar Romalimenta, Rompan si organizatia patronala a viei si vinului. Asociatia Romana a Carnii (ARC), condusa de Radu Timis, nu a fost inclusa între membrii Comitetului de Monitorizare, fapt care a provocat o vie nemultumire a celor din industria carnii. Ei argumenteaza ca reprezinta aproape un sfert din industria alimentara. De altfel, companiile de profil au fost printre principalii beneficiari ai fondurilor europene.

Unii considera ca excluderea ARC s-ar datora campaniei agresive a acestei organizatii în favoarea reducerii TVA la carne.

În urma acestei decizii, reprezentantii ARC au trimis un memoriu secretarului de stat George Turtoi în care solicita acordarea unei pozitii în sectiunea Industrie Alimentara. "Nu consideram corect sa lasati sectorul cel mai important al industriei alimentare fara reprezentanti în Comitetul de Monitorizare pentru PNDR 2014-2020" - scrie în scrisoarea adresata secretarului de stat George Turtoi.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."