Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Sima 2015, cea mai mare expozitie de masini agricole din prima jumatate a anului

Anul acesta, Sima, expozitia de la Paris, marcheaza cea de-a 76-a editie. Va avea loc între 22 si 26 februarie, la Centrul Expozitional Paris-Nord Villepinte. Este un eveniment major pentru industria masinilor agricole si pentru agricultorii care tin sa fie la curent cu viitorul acestui domeniu.

De obicei, noutatile tehnice de la Sima devin palpabile abia în cativa ani dupa ce au fost anuntate. Pentru ca o expozitie de asemenea anvergura sa se poata face, ea are loc o data la doi ani. Editia precedenta a Sima a fost în 2013, urmatoarea va fi în 2017.
Oficialii Sima nu se dau în laturi sa o anunte deja ca un succes major, în ciuda mediului dificil de pe piata. Au si motive. Editia din acest an are o suprafata mai extinsa ca în anii trecuti si si-au anuntat participarea un numar mai mare de expozanti, ceea ce presupune ca si oferta din domeniu va fi mai mare ca oricand pana acum.

Inovatia în prim-plan
Tema evenimentului din acest an este "Innovation First!" (Inovatia în prim-plan) si subliniaza rolul central detinut de noutatile tehnice în fiecare aspect al expozitiei.
"Sima-Simagena 2015 va fi cea mai mare, cea mai inovatoare expozitie, cu cea mai mare reprezentare internationala de pana acum", declara ziaristilor Martine Dégremont, directorul expozitiei.
"Vom gazdui mai multi expozanti în acest an, fapt ce ne impune restructurarea expozitiei".

In lipsa unor cifre pentru anul acesta, rememoram ca, în 2013, la Sima au expus 1.700 de companii din 42 de tari si au fost 248.800 de vizitatori, din 145 de tari.
Internationalizarea reprezinta o componenta majora a expozitiei, iar Sima îsi continua strategia de recrutare activa de expozanti si vizitatori în aproape 100 de tari de pe cinci continente, prin reteaua sa de 45 de agenti.
Trei tari vor fi aduse în prim-plan în 2015: Japonia, Mexic si Africa de Sud.

Ce puteti vedea mai interesant la Sima
Organizatorii au anuntat doua noutati importante pentru anul 2015. In primul rand, apar sectoare noi, despre care se crede ca vor tinti mai bine vizitatorii expozitiei, si anume echipamente profesionale pentru peisagistica si echipamente pentru recolte de plante tropicale si specializate.

Apoi, expozitia are un nou plan de amplasament care va asigura mai mult spatiu si confort optim pentru expozanti si vizitatori. O sala va fi destinata în principal cresterii animalelor, asa numita expozitie Simagena, si va prezenta dezvoltarile în domeniul echipamentelor de mulgere si reproductie, manipulare, transport si cele din sectorul energiei regenerabile, cu accent pe productia de metan în ferme.

O sala anume va avea ca tema centrala "Privind înainte", fiind axata pe modul în care este imaginat azi viitorul agriculturii, o alta va avea tema "Cum era odata..." si va gazdui o expozitie de echipamente de epoca, fiind o prezentare la scara reala a dezvoltarilor în domeniul echipamentelor agricole.

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 1 din 7 ianuarie 2015

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."