Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Au fost limitate platile īn numerar, inclusiv pentru persoane fizice

Incepand cu data de 9 mai, nu se vor mai putea face tranzactii cash mai mari de 50 mii lei pe zi (īntre persoane fizice) si de 10 mii lei pe zi (īntre persoane fizice si juridice). Noua lege īsi propune īntarirea disciplinei financiare īn operatiunile de īncasari si plati īn numerar. Legiuitorii spun ca asta va aduce un control mai bun al finantelor publice. Noi constatam ca va aduce, mai īntai, un castig īn plus pentru mediul bancar.
Oficialitatile mai argumenteaza ca masura reprezinta "o lovitura puternica" pentru cei care lucreaza acum cu sume importante de cash. Ni se mai spune ca este o masura menita sa reduca evaziunea.

Altii spun ca, astfel, se limiteaza circulatia banilor īn economie. Nu este exclus ca, īn loc sa stimuleze activitatea economica, aceasta sa influenteze negativ apetitul pentru investitii, mai ales īn zona gri a economiei.
Noile reglementari vor afecta inclusiv tranzactiile īntre persoanele fizice, care nu erau limitate pana īn prezent. Astfel, īncasarile si platile īn numerar īntre persoane fizice, drept urmare a unui contract prin care se transfera dreptul de proprietate (spre exemplu, contract de vanzare, schimb) asupra unor bunuri sau drepturi, prin care se presteaza servicii sau se acorda/restituie īmprumuturi, nu vor mai putea depasi un plafon de 50.000 de lei/tranzactie.

In Italia, limitarea platilor īn numerar a fost aplicata īnca din 2011 la 1.000 de euro. Si acolo s-a vorbit despre pericolul īngradirii libertatii economice, controlului tot mai puternic al statului, īnsa, pe ansamblu, efectele masurii au fost pozitive.
Si īn Spania a fost adoptata o masura similara, īn octombrie 2012. Limita maxima acolo este de 2.500 de euro. Autoritatile spaniole spun ca masura a fost eficienta, īntr-o economie īn care evaziunea era estimata la 245 de miliarde de euro, echivalentul a 23% din PIB.

Masura limitarii tranzactiilor cash va extinde folosirea cardurilor de firma, metoda prin care companiile si angajatii pot face plati electronice.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.