Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Au fost limitate platile īn numerar, inclusiv pentru persoane fizice

Incepand cu data de 9 mai, nu se vor mai putea face tranzactii cash mai mari de 50 mii lei pe zi (īntre persoane fizice) si de 10 mii lei pe zi (īntre persoane fizice si juridice). Noua lege īsi propune īntarirea disciplinei financiare īn operatiunile de īncasari si plati īn numerar. Legiuitorii spun ca asta va aduce un control mai bun al finantelor publice. Noi constatam ca va aduce, mai īntai, un castig īn plus pentru mediul bancar.
Oficialitatile mai argumenteaza ca masura reprezinta "o lovitura puternica" pentru cei care lucreaza acum cu sume importante de cash. Ni se mai spune ca este o masura menita sa reduca evaziunea.

Altii spun ca, astfel, se limiteaza circulatia banilor īn economie. Nu este exclus ca, īn loc sa stimuleze activitatea economica, aceasta sa influenteze negativ apetitul pentru investitii, mai ales īn zona gri a economiei.
Noile reglementari vor afecta inclusiv tranzactiile īntre persoanele fizice, care nu erau limitate pana īn prezent. Astfel, īncasarile si platile īn numerar īntre persoane fizice, drept urmare a unui contract prin care se transfera dreptul de proprietate (spre exemplu, contract de vanzare, schimb) asupra unor bunuri sau drepturi, prin care se presteaza servicii sau se acorda/restituie īmprumuturi, nu vor mai putea depasi un plafon de 50.000 de lei/tranzactie.

In Italia, limitarea platilor īn numerar a fost aplicata īnca din 2011 la 1.000 de euro. Si acolo s-a vorbit despre pericolul īngradirii libertatii economice, controlului tot mai puternic al statului, īnsa, pe ansamblu, efectele masurii au fost pozitive.
Si īn Spania a fost adoptata o masura similara, īn octombrie 2012. Limita maxima acolo este de 2.500 de euro. Autoritatile spaniole spun ca masura a fost eficienta, īntr-o economie īn care evaziunea era estimata la 245 de miliarde de euro, echivalentul a 23% din PIB.

Masura limitarii tranzactiilor cash va extinde folosirea cardurilor de firma, metoda prin care companiile si angajatii pot face plati electronice.

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!