Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Au fost limitate platile în numerar, inclusiv pentru persoane fizice

Incepand cu data de 9 mai, nu se vor mai putea face tranzactii cash mai mari de 50 mii lei pe zi (între persoane fizice) si de 10 mii lei pe zi (între persoane fizice si juridice). Noua lege îsi propune întarirea disciplinei financiare în operatiunile de încasari si plati în numerar. Legiuitorii spun ca asta va aduce un control mai bun al finantelor publice. Noi constatam ca va aduce, mai întai, un castig în plus pentru mediul bancar.
Oficialitatile mai argumenteaza ca masura reprezinta "o lovitura puternica" pentru cei care lucreaza acum cu sume importante de cash. Ni se mai spune ca este o masura menita sa reduca evaziunea.

Altii spun ca, astfel, se limiteaza circulatia banilor în economie. Nu este exclus ca, în loc sa stimuleze activitatea economica, aceasta sa influenteze negativ apetitul pentru investitii, mai ales în zona gri a economiei.
Noile reglementari vor afecta inclusiv tranzactiile între persoanele fizice, care nu erau limitate pana în prezent. Astfel, încasarile si platile în numerar între persoane fizice, drept urmare a unui contract prin care se transfera dreptul de proprietate (spre exemplu, contract de vanzare, schimb) asupra unor bunuri sau drepturi, prin care se presteaza servicii sau se acorda/restituie împrumuturi, nu vor mai putea depasi un plafon de 50.000 de lei/tranzactie.

In Italia, limitarea platilor în numerar a fost aplicata înca din 2011 la 1.000 de euro. Si acolo s-a vorbit despre pericolul îngradirii libertatii economice, controlului tot mai puternic al statului, însa, pe ansamblu, efectele masurii au fost pozitive.
Si în Spania a fost adoptata o masura similara, în octombrie 2012. Limita maxima acolo este de 2.500 de euro. Autoritatile spaniole spun ca masura a fost eficienta, într-o economie în care evaziunea era estimata la 245 de miliarde de euro, echivalentul a 23% din PIB.

Masura limitarii tranzactiilor cash va extinde folosirea cardurilor de firma, metoda prin care companiile si angajatii pot face plati electronice.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."