Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Finantari pentru investitii in eficienta economica

APDRP finanteaza investitii incluse in Planul European de Redresare Economica (PERE) pentru dezvoltare rurala, mai precis pentru energie regenerabila, pentru reducerea poluarii si pentru calitatea produselor agricole.

Aceste finantari sunt bugetate separat de PNDR si insumeaza 120 de milioane euro. Banii din PERE se pot accesa numai impreuna cu sprijinul financiar acordat pentru un alt proiect de investitii, insa beneficiarul trebuie sa alcatuiasca un buget separat pentru ceea ce doreste a fi finantat prin aceasta oportunitate.

Masurile care beneficiaza de suplimentarea oferita prin PERE sunt:

Masura 121 - "Modernizarea exploatatiilor agricole" In cadrul acestei Masuri operatiunile finantate prin PERE se refera la imbunatatirea eficientei utilizarii de ingrasamant azotat, investitii legate de productia de lactate, tratamentul apelor reziduale, precum si culturi perene de plante energetice.

Masura 123 - "Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si silvice" Solicitantii de fonduri nerambursabile care acceseaza Masura 123 pentru procesarea produselor agricole si silvice pot primi finantare prin PERE pentru prelucrarea biomasei in vederea obtinerii de energie regenerabila, tehnici de productie pentru economisirea apei, dar si pentru ameliorari ale prelucrarii si comercializarii lactatelor.

Masura 125 - "Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii agricole si silvice" Fondurile PERE aferente acestei Masuri privesc investitiile in tehnologiile de economisire a apei prin sisteme de irigatii eficiente (statii de pompare, contorizarea apei, etc)

Masura 312 - "Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi" Banii disponibili prin suplimentarea PERE pot constitui un sprijin financiar nerambursabil pentru achizitionarea de echipamante pentru producere a energiei din alte surse regenerabile decat biocombustibilii.
Solicitantii de fonduri vor completa un buget separat pentru investitiile finantate prin PERE din cadrul proiectului depus pe una din Masurile mentionate si se vor asigura ca detin si cofinatarea aferenta intregii valori eligibile a proiectului, inclusiv pentru bugetul PERE.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.