Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Cu un pas īnaintea tehnologiei clasice

Arnaud Perrein (Mihail Kogalniceanu judetul Ialomita), īmpreuna cu cei doi tehnologi din echipa sa, Ion Nedelcu si Nicolas Bauduin, cauta solutii pentru fiecare sola īn parte. Desi nu sunt īntotdeauna noi, o mare parte din ele sunt aplicate pentru prima data īn Romania.

Ion Nedelcu face o scurta descriere a tehnologiei strip-till folosita la cultura de floarea-soarelui, pe terenul aflat pe terasa. Plantele premergatoare au fost graul si orzul. In luna septembrie, odata cu lucrarea solului īn benzi (strip-till), s-a semanat mustar pentru programul "culturi verzi". Primavara, mustarul a fost īncorporat tot printr-o lucrare de strip-till.
Semanatul a fost efectuat īn perioada 10.04-18.04.2015, la o densitate de 62.000 b.g./ha. Odata cu semanatul s-au aplicat si īngrasamintele starter, 100 kg DAP/ha. Imediat dupa semanat, s-a erbicidat cu glifosat, īntre 2-4 l/ha, īn functie de gradul de īmburuienare din fiecare parcela. Erbicidul Pulsar a fost aplicat secvential, īn doua doze de cate 0,6 l/ha, la un interval de 10 zile, īn fenofazele de 4 si 6-8 frunze. Pentru conditiile din Romania, BASF recomanda aplicarea erbicidului īntr-o singura doza de 1,2 l/ha.
Nicolas Bauduin explica de ce au ales aceasta strategie. Au aplicat destul de devreme, la 4 frunze, o doza de 0,6 l/ha, pentru a stopa (temporar) cresterea volburii. Dozele mai mici vor reduce si stresul provocat plantelor de floarea-soarelui de catre erbicid. Fertilizarea īn vegetatie s-a efectuat īn stadiul de 10-12 frunze, folosind 80 l/ha de īngrasaminte lichide UAN 32. Incorporarea īngrasamintelor a fost facuta odata cu prasila. Ion Nedelcu a observat ca, prin aplicarea secventiala a Pulsarului si prin prasila, volbura nu mai face mari probleme.
Conform unor rezultate experimentale efectuate de extensionistii de la Kansas State University (SUA), tehnologia strip-till are mai multe avantaje.

Bineīnteles, exista si puncte slabe ale acestui sistem de lucrari. Ca la orice lucrare a solului, cand acesta este prea uscat, se pot forma bulgari. Din aceasta cauza, pregatirea patului germinativ se face cu dificultate. In astfel de conditii, erbicidarea poate fi o problema, deoarece bulgarii pot reduce mult eficacitatea erbicidelor. Daca solul este prea umed, apar alte probleme, deoarece hardpanul nu poate fi distrus. Mai mult chiar, compactarea solului se poate accentua.
Este important si momentul efectuarii lucrarii prin strip-till. Productia cea mai mare, īn jur de 2.500 kg/ha, a fost obtinuta cand lucrarea īn benzi a fost efectuata iarna sau primavara. La pregatirea terenului din toamna, productia a fost de 2.200 kg/ha. In varianta cu semanat direct (no till), s-au recoltat 2.250 kg/ha.

Horia-Victor HALMAJAN

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 25 din 24 iunie 2015

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.