Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Bruxellesul prelungeste masurile de ajutor pentru lapte, fructe si legume

Sub presiunea nemultumirilor si a protestelor din strada, Comisia Europeana prelungeste pana īn 2016 masurile de sustinere a producatorilor de legume, fructe si produse lactate.
Masurile pentru lactate ar fi trebuit sa expire la 30 septembrie, dar ele vor fi extinse pana la finalul lunii februarie 2016. Ajutorul va consta īn achizitii la pretul de interventie si stocare privata pentru unt si lapte praf. Masurile pentru fructe si legume expirasera pe 30 iunie. Acum, Comisia a decis sa le foloseasca din nou īncepand de saptamana viitoare pana pe 30 iunie 2016. Producatorii vor primi o suma fixa pentru fructe sau legume ca sa le retraga de pe piata si sa le distribuie organizatiilor caritabile sau pentru hrana animalelor. De asemenea, īn unele cazuri pot fi lasate neculese.

Cantitatile care pot fi retrase se aloca īn principal statelor membre care exportau masiv īn Rusia. Dar fiecare stat membru poate retrage de pe piata o cantitate de maxim 3.000 de tone de fructe si legume ca sa stabilizeze piata.

Īn cazul lactatelor, statele pot cumpara de la operatori privati, la un pret fix, o cantitate de 109.000 tone de lapte praf si 50.000 de tone de unt.
"Avand īn vedere ca Rusia a decis sa prelungeasca embargoul alimentar cu īnca un an trebuie sa continuam sa oferim o plasa de siguranta pentru producatorii afectati", a declarat comisarul european pentru agricultura Phil Hogan.

Cererea globala pentru lapte si produse lactate s-a redus īn 2014 si īn prima jumatate a lui 2015 mai ales din cauza scaderii importurilor Chinei, explica Comisia Europeana. In plus, si decizia Rusiei de a prelungi embargoul alimentar cu īnca un an, pana īn august 2016, afecteaza piata europeana. Este de asteptat ca presiunea pe pretul lactatelor sa se pastreze si īn lunile urmatoare. Acceasi presiune ramane si īn cazul fructelor si legumelor.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.