Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Bruxellesul prelungeste masurile de ajutor pentru lapte, fructe si legume

Sub presiunea nemultumirilor si a protestelor din strada, Comisia Europeana prelungeste pana în 2016 masurile de sustinere a producatorilor de legume, fructe si produse lactate.
Masurile pentru lactate ar fi trebuit sa expire la 30 septembrie, dar ele vor fi extinse pana la finalul lunii februarie 2016. Ajutorul va consta în achizitii la pretul de interventie si stocare privata pentru unt si lapte praf. Masurile pentru fructe si legume expirasera pe 30 iunie. Acum, Comisia a decis sa le foloseasca din nou începand de saptamana viitoare pana pe 30 iunie 2016. Producatorii vor primi o suma fixa pentru fructe sau legume ca sa le retraga de pe piata si sa le distribuie organizatiilor caritabile sau pentru hrana animalelor. De asemenea, în unele cazuri pot fi lasate neculese.

Cantitatile care pot fi retrase se aloca în principal statelor membre care exportau masiv în Rusia. Dar fiecare stat membru poate retrage de pe piata o cantitate de maxim 3.000 de tone de fructe si legume ca sa stabilizeze piata.

În cazul lactatelor, statele pot cumpara de la operatori privati, la un pret fix, o cantitate de 109.000 tone de lapte praf si 50.000 de tone de unt.
"Avand în vedere ca Rusia a decis sa prelungeasca embargoul alimentar cu înca un an trebuie sa continuam sa oferim o plasa de siguranta pentru producatorii afectati", a declarat comisarul european pentru agricultura Phil Hogan.

Cererea globala pentru lapte si produse lactate s-a redus în 2014 si în prima jumatate a lui 2015 mai ales din cauza scaderii importurilor Chinei, explica Comisia Europeana. In plus, si decizia Rusiei de a prelungi embargoul alimentar cu înca un an, pana în august 2016, afecteaza piata europeana. Este de asteptat ca presiunea pe pretul lactatelor sa se pastreze si în lunile urmatoare. Acceasi presiune ramane si în cazul fructelor si legumelor.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."