Profitul agricol nr. 43
15 noiembrie 2017
Soiuri de grau Probstdorfer Saatzucht cultivate si în Romania

Este vorba aici de soiuri ameliorate si initial produse în estul Austriei, în Campia Panonica, în conditii climatice foarte asemanatoare cu cele din Romania de sud-est si vest - precipitatii medii multianuale de 450-500 mm si temperaturi medii multianuale care depasesc 22 °C în iulie si -2...-3 °C în ianuarie (media anilor 1971-2000). Temperatura medie multianuala în zona de est, unde au fost ameliorate soiurile, este de +11 °C. Se observa, deci, identitatea conditiilor climatice din zona de ameliorare cu cele din zonele de cultura din Romania.

Institutul principal de ameliorare poarta numele de Saatzucht Donau si este pozitionat nu departe de iesirea din tara a Dunarii. El produce samanta de supercalitate pentru doua societati, cele mai importante din Austria - Probstdorfer Saatzucht si Saatbau Linz.

In prezent, în Austria sunt 153 de soiuri înregistrate din întreaga lume, dintre care 67 sunt creatii proprii ale Saatzucht Donau, din perioada 2003-2014. La ele se adauga creatiile celor doua societati, adica alte 35 de soiuri.

Soiurile preluate de Probstdorfer Saatzucht Romania fac parte dintre cele mai bune si mai potrivite pentru teritoriul cerealier si de nisa al Romaniei. Inca înainte de a fi omologate în vreo tara a Uniunii Europene sau în tari din afara ei, precum Ucraina, Rusia, Turcia, Canada, America de Sud etc., formele initiale reiesite din diferitele încrucisari si etape genetice sunt testate inclusiv în Romania, în toate zonele climatice.
Pentru aceasta, noi am ales urmatoarele statiuni de cercetare:
- Murfatlar - Constanta, în zona cea mai arida a tarii;
- Draganesti-Vlasca - Teleorman;
- Livada de Bihor - Bihor;
- Modelu - Calarasi, propria noastra statiune de lucru.

Se selecteaza cele mai potrivite coduri din punct de vedere genetic: productie, calitate dorita, rezistenta la boli, la cadere, la ger, indici de panificatie si altele. Se reîntorc în Austria, se fac din nou cercetari cu numar redus de produse, dupa care rezulta soiurile. In functie de cerintele noastre si de caracterele lor, solicitam o parte din noile soiuri, pe care le recercetam în punctele noastre de lucru. Dupa doi-trei ani decidem daca si care soi va fi retinut pentru Romania.

In afara de caracteristicile mai sus enumerate ne intereseaza si plasticitatea ecologica a soiurilor, capacitatea lor de a se adapta. Suntem atenti la distinctibilitatea soiurilor (ce le diferentiaza), la omogenitatea si stabilitatea caracterelor lor. Ne intereseaza în mod deosebit sa se mentina nealterate o vreme îndelungata, în special calitatea si tolerantele la boli, ger, insuficienta apei, modificarile climatice. Se retin numai soiurile care ne ofera parametrii cei mai stabili.
In momentul de fata gestionam si punem la dispozitia producatorilor agricoli circa 20 de soiuri de grau tip premium, A si B. O parte dintre ele sunt prezentate în cele ce urmeaza.

Soiuri de grau premium
Distinctibilitate fata de soiurile standard:
- parametrul cel mai important este calitatea lor - au toate un continut de proteina de 14,5%, în conditiile respectarii tehnologiei propuse;
- au toate o foarte buna toleranta fata de boli, mai mare decat ceea ce am întalnit pana acum în teritoriul romanesc;
- au toate o buna rezistenta la iernare pe sol descoperit (-20 °C);
- toate au un sistem radicular profund si voluminos, capacitate buna de valorificare a apei si elementelor nutritive - coopereaza bine cu bacteria asociativa Azospirillum brasilense;
- toate au înfratire foarte buna si necesita o cantitate redusa de samanta (150 kg/ha) - un mare avantaj pentru fermieri.
In interiorul grupei exista si elemente de diferentiere:
- cu sau fara ariste;
- talie diferita - de la 80 cm (soiul Philipp), la peste 115 cm (soiurile Capo, Pireneo etc.);
- intensitate diferita a pigmentului clorofilian - de la închis (Philipp), la deschis (Gallio);
- reactie diferita la fertilitatea solului - soiul Philipp valorifica mai bine solurile bogate în materie organica, în timp ce Pireneo este mult mai tolerant la soluri.

prof. univ. Mihai BERCA

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 35 din 16 sptembrie 2015

Citeste si: