Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
51% din produsele vandute īn hipermarket vor trebui sa fie romanesti?

Senatul a adoptat o propunere legislativa prin care marii comercianti sunt obligati sa vanda carne, fructe si legume īn proportie de minimum 51% din productia romaneasca.

Propunerea a fost adoptata cu 76 de voturi "pentru" si patru abtineri.
In expunerea de motive, senatorul Dontu, initiatorul proiectului, a subliniat ca doreste asigurarea unui acces mai facil al producatorilor nationali pe piata de desfacere cash&carry.

"Persoanele juridice autorizate sa desfasoare activitati de comercializare pentru produse alimentare au obligatia ca pentru carne, legume si fructe sa achizitioneze aceste produse, īn proportie de cel putin 51%, corespunzator fiecarei categorii, provenite din lantul alimentar scurt, asa cum este definit īn Politica Agricola Comuna. In lunile de iarna (decembrie-februarie), īn magazinele mentionate, legumele si fructele din import sa reprezinte maxim 70% din oferta, pe fiecare categorie. Nerespectarea acestor prevederi se sanctioneaza cu amenda de la 25.000 lei la 50.000 lei, īn masura īn care nu sunt aplicabile prevederile Legii concurentei", se arata īn raportul favorabil al Comisiei economice.
In īntelegerea senatorilor romani, lantul alimentar scurt reprezinta "un lant de aprovizionare care implica un numar limitat de operatori economici angajati īn activitati de cooperare si de dezvoltare economica locala, precum si relatii geografice si sociale stranse īntre producatori si consumatori".
Actul normativ va intra īn dezbaterea Camerei Deputatilor, cu rol decizional īn acest caz.

Ministrul Agriculturii nu s-a aratat entuziasmat de decizia senatorilor. Daniel Constantin apreciaza "intentia buna" de a-i obliga pe marii comercianti sa vanda produse alimentare romanesti, desi este de parere ca astfel de lucruri trebuie lasate sa functioneze dupa legile economiei de piata.

"Eu mi-as dori sa fie produse suta la suta romanesti, dar nu stiu daca mai suntem īn situatia sa impunem anumite lucruri. Ce facem daca nu exista resurse suficiente īn tara? Cred ca trebuie discutate toate aspectele", a spus ministrul.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.