Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
51% din produsele vandute în hipermarket vor trebui sa fie romanesti?

Senatul a adoptat o propunere legislativa prin care marii comercianti sunt obligati sa vanda carne, fructe si legume în proportie de minimum 51% din productia romaneasca.

Propunerea a fost adoptata cu 76 de voturi "pentru" si patru abtineri.
In expunerea de motive, senatorul Dontu, initiatorul proiectului, a subliniat ca doreste asigurarea unui acces mai facil al producatorilor nationali pe piata de desfacere cash&carry.

"Persoanele juridice autorizate sa desfasoare activitati de comercializare pentru produse alimentare au obligatia ca pentru carne, legume si fructe sa achizitioneze aceste produse, în proportie de cel putin 51%, corespunzator fiecarei categorii, provenite din lantul alimentar scurt, asa cum este definit în Politica Agricola Comuna. In lunile de iarna (decembrie-februarie), în magazinele mentionate, legumele si fructele din import sa reprezinte maxim 70% din oferta, pe fiecare categorie. Nerespectarea acestor prevederi se sanctioneaza cu amenda de la 25.000 lei la 50.000 lei, în masura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii concurentei", se arata în raportul favorabil al Comisiei economice.
In întelegerea senatorilor romani, lantul alimentar scurt reprezinta "un lant de aprovizionare care implica un numar limitat de operatori economici angajati în activitati de cooperare si de dezvoltare economica locala, precum si relatii geografice si sociale stranse între producatori si consumatori".
Actul normativ va intra în dezbaterea Camerei Deputatilor, cu rol decizional în acest caz.

Ministrul Agriculturii nu s-a aratat entuziasmat de decizia senatorilor. Daniel Constantin apreciaza "intentia buna" de a-i obliga pe marii comercianti sa vanda produse alimentare romanesti, desi este de parere ca astfel de lucruri trebuie lasate sa functioneze dupa legile economiei de piata.

"Eu mi-as dori sa fie produse suta la suta romanesti, dar nu stiu daca mai suntem în situatia sa impunem anumite lucruri. Ce facem daca nu exista resurse suficiente în tara? Cred ca trebuie discutate toate aspectele", a spus ministrul.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."