Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Un model alternativ de ferma în SUA si Canada

De curand am citit despre aparitia, în SUA si Canada, cu timiditate, a unui nou tip de ferma. O ferma minimalista, în care se folosesc foarte putine utilaje. Interesul proprietarului este sa-si maximizeze profitul si sa investeasca cat mai putin capital fix, fie ca vorbim de teren sau de cladiri.
De exemplu, un american, Joel Salatin, are o astfel de ferma, de 200 de hectare, la poalele muntilor Apalasi, în Virginia. Este o ferma complexa, în care se produce carne de vita, de porc, de pasare, de iepure, oua si material forestier. Toata productia este bio si desfacerea este asigurata. Ferma aprovizioneaza, pe baza de abonament, 4.000 de familii, are 10 spatii de vanzare si furnizeaza mancare pentru cincizeci de restaurante. Marfa este vanduta si direct din ferma, pentru ca exista destui cumparatori care sa se aprovizioneze de acolo.

La final, cand trage linia, Joel Salatin obtine o cifra de afaceri de 3 milioane de dolari. Are 20 de angajati, majoritatea membri ai familiei. Intregul sistem se bazeaza pe eficientizarea mjloacelor de productie si a fortei de munca. Fiecare ora de munca este atent calculata si presupune o organizare perfecta pentru a reduce orice timp mort. Nu se folosesc multe utilaje. Astfel, costurile sunt reduse la minim. Marja neta a profitului este de 20%.

Veronica HUZA

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 39 din 14 octombrie 2015

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."