Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Camerele agricole nu folosesc marilor fermieri

Cornel Stroescu, presedintele Camerei Agricole Nationale, este nemultumit ca presedintele LAPAR nu sustine modificarile legislative aflate în Parlament privind formarea Camerelor în toate judetele tarii.
"Am primit înca un aviz, saptamana trecuta, de la Comisia de Finante din Senat; mai avem Comisia de Agricultura, unde sper ca va trece. Asteptam avizul Guvernului si apoi merge la deputati. Chiar daca Laurentiu Baciu a declarat ca nu se vor face Camere agricole. Este probabil doar opinia lui, nu a LAPAR", a declarat Cornel Stroescu, dupa Adunarea Generala a LAPAR.
El spune ca modificarile la Legea Camerelor agricole se vor face "cu sau fara LAPAR".
La randul sau, Laurentiu Baciu este nemultumit ca ministrul Achim Irimescu nu a tinut cont de discutiile cu LAPAR privind Camerele.

"Vom mai discuta atunci cand vor întelege si ei (n. red. - premierul si ministrul) ca aceste Camere agricole trebuie sa reprezinte un interes national. Pentru ca în ultima vreme au circulat fel de fel de zvonuri, care de care mai curioase si chiar ca nu mai stim ce sa credem... Eu personal am avut, pe acest subiect, cu o zi înainte de a se duce ministrul în Camera Deputatilor, în Comisia pentru Agricultura, o discutie cu întreaga conducere a ministerului, pe Camera Agricola si pe Fondul mutual. Am crezut în seara aia ca i-am convins ce se vrea în teritoriu. Am primit ok-ul, cel putin verbal, de la toti cei prezenti, ca sa ma trezesc a doua zi ca s-a depus altceva în Parlament. Iar declaratia care s-a dat în presa a fost cu totul altceva. Nu era nici una din cele doua. Era a treia. Credeti-ma ca noi suntem oameni de actiune, vrem sa facem", a mai spus Baciu. El a dat de înteles ca marilor fermieri nu le sunt de folos Camerele agricole.

Alina BARDAS


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."