Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Proiect de modificare a Legii achizitiilor publice

UDMR a depus la Senat o initiativa legislativa care propune modificarea Legii achizitiilor publice, astfel īncat sa le creeze micilor producatori oportunitatea de a intra mai usor pe piata institutiilor publice. Este vorba de armata, spitale, politie, crese, centre de plasament, scoli etc. Proiectul de act normativ prevede ca fermierii care detin atestat de producator si certificat de comercializare sau cei care vand productia prin cooperative sa fie scutiti de procedura de achizitie publica daca vand catre unitati consumatoare care apartin institutiilor publice.

"Este o piata foarte mare, unde producatorii autohtoni intra foarte greu din cauza hatisului legislativ. Pentru achizitii de acest gen se cheltuie sute de mii de euro numai la nivelul judetului Harghita. Asta īnseamna ca la nivelul tarii se dau milioane de euro pentru astfel de achizitii", ne-a explicat Barna Tąnczos, senator UDMR.

Uniunea vrea sa atraga atentia ca, īn prezent, īn foarte multe cazuri, livrarile se fac de catre marii comercianti, care aduc produse din alte tari, fie ele UE sau non-UE.

"Nu cred ca banii publici trebuie cheltuiti pe produse straine, cand noi avem īn tara produse similare, de buna calitate. Putem sa cream o bresa pentru acesti producatori, care platesc impozit, au carnet de comercializare si pot livra produse agroalimentare la orice institutie publica. Trebuie sa-i aducem īn circuitul comercial pe producatorii mici, sa le cream piete noi. Iar aceasta piata este una care plateste bine, care consuma foarte mult, pe care micii fermieri pot sa īncerce sa intre, fie individual, fie prin cooperative", completeaza Tąnczos.
In cazul achizitiilor directe, criteriile dupa care īsi aleg furnizorii ar urma sa ramana la decizia institutiilor publice.

"Si īn momentul de fata, legea permite achizitii directe pana la o anumita suma. Noi nu am propus aici sa tinem cont de plafoane si de valori de achizitii, ele figureaza īn lege."
Pentru achizitiile publice directe vor fi eligibili doar acei producatori care respecta conditiile sanitar-veterinare de acces pe piata. "In cazul producatorilor de legume-fructe, lucurile sunt simple. In cazul produselor agroalimentare procesate, cu siguranta pe piata vor avea acces doar cei care detin un certificat sanitar-veterinar. Nu vorbim de lapte dus cu bidonul la cresa", puncteaza Tąnczos.

Carnetele de comercializare, valabile pentru cinci ani
Odata cu respectivul proiect, grupul UDMR a mai depus la Senat īnca unul, ce prevede ca atestatele de producator si carnetele de comercializare sa fie valabile cinci ani si nu doar un an, cum se īntampla acum.

"Valabile cinci ani, cu viza anuala, īn functie de registrul agricol al fiecarui producator. Sa nu fie nevoie ca din trei īn trei luni sau din sase īn sase luni sa vina producatorul pentru viza sau validarea carnetului. Anul trecut, īn decembrie, ne-am trezit cu totii ca prevederea legala este pe de o parte ambigua, pe de alta parte aberanta. Certificatele de producator au expirat pe 31 decembrie 2015. Asa era formularea din lege. Aceasta formulare trebuie modificata", sustine senatorul.
Cele doua proiecte de acte normative sunt depuse la Senat si urmeaza sa intre īn dezbatere la Comisia pentru Agricultura.

Alina BARDAS

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.