Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Proiect de modificare a Legii achizitiilor publice

UDMR a depus la Senat o initiativa legislativa care propune modificarea Legii achizitiilor publice, astfel încat sa le creeze micilor producatori oportunitatea de a intra mai usor pe piata institutiilor publice. Este vorba de armata, spitale, politie, crese, centre de plasament, scoli etc. Proiectul de act normativ prevede ca fermierii care detin atestat de producator si certificat de comercializare sau cei care vand productia prin cooperative sa fie scutiti de procedura de achizitie publica daca vand catre unitati consumatoare care apartin institutiilor publice.

"Este o piata foarte mare, unde producatorii autohtoni intra foarte greu din cauza hatisului legislativ. Pentru achizitii de acest gen se cheltuie sute de mii de euro numai la nivelul judetului Harghita. Asta înseamna ca la nivelul tarii se dau milioane de euro pentru astfel de achizitii", ne-a explicat Barna Tŕnczos, senator UDMR.

Uniunea vrea sa atraga atentia ca, în prezent, în foarte multe cazuri, livrarile se fac de catre marii comercianti, care aduc produse din alte tari, fie ele UE sau non-UE.

"Nu cred ca banii publici trebuie cheltuiti pe produse straine, cand noi avem în tara produse similare, de buna calitate. Putem sa cream o bresa pentru acesti producatori, care platesc impozit, au carnet de comercializare si pot livra produse agroalimentare la orice institutie publica. Trebuie sa-i aducem în circuitul comercial pe producatorii mici, sa le cream piete noi. Iar aceasta piata este una care plateste bine, care consuma foarte mult, pe care micii fermieri pot sa încerce sa intre, fie individual, fie prin cooperative", completeaza Tŕnczos.
In cazul achizitiilor directe, criteriile dupa care îsi aleg furnizorii ar urma sa ramana la decizia institutiilor publice.

"Si în momentul de fata, legea permite achizitii directe pana la o anumita suma. Noi nu am propus aici sa tinem cont de plafoane si de valori de achizitii, ele figureaza în lege."
Pentru achizitiile publice directe vor fi eligibili doar acei producatori care respecta conditiile sanitar-veterinare de acces pe piata. "In cazul producatorilor de legume-fructe, lucurile sunt simple. In cazul produselor agroalimentare procesate, cu siguranta pe piata vor avea acces doar cei care detin un certificat sanitar-veterinar. Nu vorbim de lapte dus cu bidonul la cresa", puncteaza Tŕnczos.

Carnetele de comercializare, valabile pentru cinci ani
Odata cu respectivul proiect, grupul UDMR a mai depus la Senat înca unul, ce prevede ca atestatele de producator si carnetele de comercializare sa fie valabile cinci ani si nu doar un an, cum se întampla acum.

"Valabile cinci ani, cu viza anuala, în functie de registrul agricol al fiecarui producator. Sa nu fie nevoie ca din trei în trei luni sau din sase în sase luni sa vina producatorul pentru viza sau validarea carnetului. Anul trecut, în decembrie, ne-am trezit cu totii ca prevederea legala este pe de o parte ambigua, pe de alta parte aberanta. Certificatele de producator au expirat pe 31 decembrie 2015. Asa era formularea din lege. Aceasta formulare trebuie modificata", sustine senatorul.
Cele doua proiecte de acte normative sunt depuse la Senat si urmeaza sa intre în dezbatere la Comisia pentru Agricultura.

Alina BARDAS

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."