Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Fiecare se descurca pe cont propriu

Īntalnirea ministrilor Agriculturii de la Bruxelles, de saptamana trecuta, nu a adus nici o solutie pentru fermierii europeni. Mesajul nerostit de comisarul Phil Hogan a fost: "fiecare se descurca cum poate". Comisarul nu a promis ajutor financiar, cum a fost cel de anul trecut, de 500 de milioane de euro. A ales īn jur de 13 masuri pentru combaterea crizei, dintr-o lista de 100 de propuneri ale statelor. Se mizeaza pe puterea fiecarui stat de a-si ajuta propriii fermieri. Iar reducerea productiei de lapte poate fi facuta doar de cei care vor asta si care īsi permit. Romania nu pare a avea ceva de castigat.

Limitarea productiei de lapte
Nu vor fi reintroduse cotele de lapte sau un mecanism asemanator. Hogan este īnsa gata sa permita organizatiilor de producatori, cooperativelor si organizatiilor interprofesionale sa limiteze productia de lapte doar pe baza voluntara si pentru o perioada limitata. Se suprima pentru un timp regulile concurentei.

Nu oricine īsi va permite īnsa sa plateasca 2 euro/100 de litri de lapte pentru reducerea productiei, cum a facut FrieslandCampina īn Olanda. Ministrul Achim Irimescu, care a sustinut masura reducerii voluntare a productiei de lapte la Consiliul anterior, nu este de acord cu modul īn care se va pune īn practica.

"Din pacate, o astfel de masura nu are sanse de succes foarte mari, avand īn vedere ca se va derula pe banii statului membru. Īntotdeauna cand discutam despre o criza comuna trebuie sa discutam si de fapte comune. Altfel, un stat bogat are bani sa despagubeasca producatorii iar un stat mai putin bogat nu va dispune de fondurile necesare. Si asa se introduce o noua discriminare īntre producatorii europeni. Majoritatea ministrilor au subliniat acest lucru", a punctat Achim Irimescu.

Alte state UE nici macar nu sunt dispuse sa reduca productia. Iar daca doar unii adopta o plata compensatorie pentru lapte nelivrat pe piata, masura nu va avea nici un efect.
Cresterea ajutoarelor nationale
Phil Hogan este de acord ca fiecare stat sa poata sustine un fermier cu un ajutor de minimis de 15.000 de euro pe an, īn loc de 15.000 de euro pe trei ani, cum era pana acum.
Ridicarea plafonului de interventie
Comisia a propus dublarea plafoanelor de interventie pentru lapte praf si unt, care sunt acum de 109.000 euro, respectiv 50.000 de euro pe an.

Stocare pentru carnea de porc
Comisarul Phil Hogan a mai propus redeschiderea masurii stocarii private pentru carnea de porc. De asemenea, comisarul a agreat ideea īnfiintarii unui Observator al pietei carnii de porc si de vita care sa faca analize de piata, dupa modelul Observatorului laptelui.

Fructe si legume
Phil Hogan este de acord ca masurile luate pana acum de Comisia Europeana pentru sectorul fructe-legume, puternic afectat de embargoul rusesc, sa fie prelungite cu un an, pana īn 30 iunie 2017.

Promovarea pe pietele internationale
Pentru ca produsele agricole sa mai elibereze piata UE, se fac eforturi diplomatice sa se gaseasca alte piete. Din pacate, piata ruseasca nu da semne de dezghet īn pofida eforturilor de la Bruxelles. Comisarul s-a aratat deschis sa gaseasca formule de creditare a exporturilor, dar e īnca neclar cum va fi posibil fara īncalcarea regulilor Organizatiei Mondiale a Comertului.

Am selectat mai sus doar o parte din masurile discutate la Consiliul de ministri de saptamana trecuta. Mai sunt si altele. Comisarul a promis din nou ca lucreaza cu Banca Europeana de Investitii la niste instrumente financiare speciale pentru fermieri. Si a dat mana libera Frantei sa experimenteze etichetarea tarii de origine la produsele procesate care contin lapte sau carne.

Veronica HUZA

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 11 din 23 martie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Īntrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, īn conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, īnsa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate īn vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de īmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii īi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. Īn viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical īn privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le īntretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor īnvecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar īn mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da īn arenda. Pentru ca legislatia nu īl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele īnvecinate. Īn doi-trei ani am putea rezolva problema."