Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Fiecare se descurca pe cont propriu

Īntalnirea ministrilor Agriculturii de la Bruxelles, de saptamana trecuta, nu a adus nici o solutie pentru fermierii europeni. Mesajul nerostit de comisarul Phil Hogan a fost: "fiecare se descurca cum poate". Comisarul nu a promis ajutor financiar, cum a fost cel de anul trecut, de 500 de milioane de euro. A ales īn jur de 13 masuri pentru combaterea crizei, dintr-o lista de 100 de propuneri ale statelor. Se mizeaza pe puterea fiecarui stat de a-si ajuta propriii fermieri. Iar reducerea productiei de lapte poate fi facuta doar de cei care vor asta si care īsi permit. Romania nu pare a avea ceva de castigat.

Limitarea productiei de lapte
Nu vor fi reintroduse cotele de lapte sau un mecanism asemanator. Hogan este īnsa gata sa permita organizatiilor de producatori, cooperativelor si organizatiilor interprofesionale sa limiteze productia de lapte doar pe baza voluntara si pentru o perioada limitata. Se suprima pentru un timp regulile concurentei.

Nu oricine īsi va permite īnsa sa plateasca 2 euro/100 de litri de lapte pentru reducerea productiei, cum a facut FrieslandCampina īn Olanda. Ministrul Achim Irimescu, care a sustinut masura reducerii voluntare a productiei de lapte la Consiliul anterior, nu este de acord cu modul īn care se va pune īn practica.

"Din pacate, o astfel de masura nu are sanse de succes foarte mari, avand īn vedere ca se va derula pe banii statului membru. Īntotdeauna cand discutam despre o criza comuna trebuie sa discutam si de fapte comune. Altfel, un stat bogat are bani sa despagubeasca producatorii iar un stat mai putin bogat nu va dispune de fondurile necesare. Si asa se introduce o noua discriminare īntre producatorii europeni. Majoritatea ministrilor au subliniat acest lucru", a punctat Achim Irimescu.

Alte state UE nici macar nu sunt dispuse sa reduca productia. Iar daca doar unii adopta o plata compensatorie pentru lapte nelivrat pe piata, masura nu va avea nici un efect.
Cresterea ajutoarelor nationale
Phil Hogan este de acord ca fiecare stat sa poata sustine un fermier cu un ajutor de minimis de 15.000 de euro pe an, īn loc de 15.000 de euro pe trei ani, cum era pana acum.
Ridicarea plafonului de interventie
Comisia a propus dublarea plafoanelor de interventie pentru lapte praf si unt, care sunt acum de 109.000 euro, respectiv 50.000 de euro pe an.

Stocare pentru carnea de porc
Comisarul Phil Hogan a mai propus redeschiderea masurii stocarii private pentru carnea de porc. De asemenea, comisarul a agreat ideea īnfiintarii unui Observator al pietei carnii de porc si de vita care sa faca analize de piata, dupa modelul Observatorului laptelui.

Fructe si legume
Phil Hogan este de acord ca masurile luate pana acum de Comisia Europeana pentru sectorul fructe-legume, puternic afectat de embargoul rusesc, sa fie prelungite cu un an, pana īn 30 iunie 2017.

Promovarea pe pietele internationale
Pentru ca produsele agricole sa mai elibereze piata UE, se fac eforturi diplomatice sa se gaseasca alte piete. Din pacate, piata ruseasca nu da semne de dezghet īn pofida eforturilor de la Bruxelles. Comisarul s-a aratat deschis sa gaseasca formule de creditare a exporturilor, dar e īnca neclar cum va fi posibil fara īncalcarea regulilor Organizatiei Mondiale a Comertului.

Am selectat mai sus doar o parte din masurile discutate la Consiliul de ministri de saptamana trecuta. Mai sunt si altele. Comisarul a promis din nou ca lucreaza cu Banca Europeana de Investitii la niste instrumente financiare speciale pentru fermieri. Si a dat mana libera Frantei sa experimenteze etichetarea tarii de origine la produsele procesate care contin lapte sau carne.

Veronica HUZA

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 11 din 23 martie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.