Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Planurile Arysta LifeScience pe piata

Din ianuarie, Richard Matei (foto) conduce compania Arysta, ce înglobeaza acum si activitatile Chemtura si Agriphar. Obiectivele sunt ambitioase chiar si pentru 2016, un an de tranzitie, de integrare a afacerii sub un singur nume. Este tintita o crestere cu 20% a cifrei de afaceri, la 12 milioane de dolari.

Arysta era cea mai mare companie din grupul celor trei achizitionate de Platform Specialty Products. Pe piata romaneasca, cea mai mare afacere era Chemtura, urmata de Arysta. Pe locul trei se situa Agriphar, care desi nu era prezenta direct, distribuia produse prin alte firme precum Belchim si Summit Agro Romania.

Pentru compania Arysta lucreaza astazi în Romania 11 persoane, iar tinta pana la finalul anului este ca echipa sa ajunga la 15-16. "Erau trei oameni de vanzari, acum sunt sase. Toti sunt directori regionali. Rolul lor este sa înteleaga noua afacere Arysta si sa faca business-planuri pentru zonele lor geografice. Echipa comerciala cu siguranta va mai creste, dar nu imediat", descrie Richard Matei evolutia echipei comerciale.

Am putea spune ca Arysta este o companie tanara. Toata lumea e noua în organizatie. "Ritmul în care schimbarile se petrec este pe placul meu, foarte rapid", zambeste Matei. A cautat oameni experimentati, toti avand o vechime de cel putin zece ani în domeniu. Considera echipa din teren ca pe un factor diferentiator în noua Arysta.

Urmatorul pas în dezvoltarea organizatiei este angajarea pe pozitii de marketing si tehnic. "Avem un portofoliu mare, dar care se concura pe piata pana anul trecut. Trebuie sa repozitionam produsele, sa avem o propunere coerenta în fata fermierilor, cu o pozitionare clara. Pentru a face asta avem nevoie de cel putin un om tehnic foarte robust."
Astazi, în Romania, Arysta are cel putin 40 de produse pe piata, la care se vor adauga înca 10, în curs de omologare.

Cinci produse sunt vandute pe piata locala prin alte companii. Urmeaza sa se ia o decizie privind viitorul acestora. "Proiectele merg bine, nu am intentia sa fac o revolutie, sa schimb totul de maine. La jumatatea anului, înainte de a bugeta, va fi momentul în care trebuie sa luam o hotarare. Compania nu a luat o decizie la nivel global de a-si «recupera» produsele. Trebuie sa aleg cea mai buna solutie din punct de vedere al profitabilitatii. Cel mai important este sa îmi ating tintele de profit", spune managerul.

Un portofoliu ce permite o crestere mai rapida
Richard Matei crede ca, din punct de vedere al portofoliului, Arysta are sanse sa creasca mai rapid decat alte companii. Are un portofoliu format din doua tipuri de produse. Pe de o parte sunt unele consacrate, precum Panthera, Select Super, Vitavax, care au un istoric si un business stabil, iar pe de alta parte sunt produse cu un potential bun de crestere. Si da ca exemplu Captan 80 WDG, cel mai bine vandut fungicid pentru livezile de meri din Polonia, si cu pozitii bune si pe alte piete mari. "Are un potential de crestere fantastic, daca este pozitionat si comunicat cum trebuie. Este nevoie de un efort de reîmprospatare a produsului", considera el.

Din punct de vedere al presiunii de reglementare, Arysta are un portofoliu care poate fi aparat. Fiind o companie flexibila, Arysta cumpara, la randul ei, produse de la alte companii. Se poate vorbi de cateva produse vedeta: graminicidele Pantera (cel mai vandut) si Select Super, fungicidul tratament samanta Vitavax, insecticidul Cyperguard 25 EC, Nurelle D50/500 EC. Richard Matei mentioneaza si portofoliul de adjuvanti: Silwet Gold si Elastiq Ultra.
Crestere se va face si prin omologarile noi. "Avem o solutie de tratament samanta alternativa la neonicotinoide, utila daca nu se mai dau derogari", precizeaza Richard Matei. Chiar daca firma detine în portofoliu bio-stimulanti si bio-solutii, ele nu sunt înca disponibile spre vanzare întrucat managerul vrea ca echipa sa cunoasca mai bine produsele, în camp, înainte de a le propune fermierilor.

Model de afaceri modern
Arysta urmeaza un model de afaceri în care investitiile în mijloace fizice sunt minime. Pentru asta, externalizeaza o buna parte din activitati, pentru a tine costurile fixe la minimum. "Traim o peri-oada dificila în agribusiness, cu marje care sunt sub presiune. In acest context, modelul Arysta este, dupa mine, unul castigator pentru ca nu avem o încarcatura de costuri fixe prezenta fie ca reusesti sa îti atingi cifrele de vanzari, fie ca nu", argumenteaza managerul general al companiei avantajele modelului urmat.

Adrian MIHAI

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 18 din 11 mai 2016


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!