Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Planurile Arysta LifeScience pe piata

Din ianuarie, Richard Matei (foto) conduce compania Arysta, ce īnglobeaza acum si activitatile Chemtura si Agriphar. Obiectivele sunt ambitioase chiar si pentru 2016, un an de tranzitie, de integrare a afacerii sub un singur nume. Este tintita o crestere cu 20% a cifrei de afaceri, la 12 milioane de dolari.

Arysta era cea mai mare companie din grupul celor trei achizitionate de Platform Specialty Products. Pe piata romaneasca, cea mai mare afacere era Chemtura, urmata de Arysta. Pe locul trei se situa Agriphar, care desi nu era prezenta direct, distribuia produse prin alte firme precum Belchim si Summit Agro Romania.

Pentru compania Arysta lucreaza astazi īn Romania 11 persoane, iar tinta pana la finalul anului este ca echipa sa ajunga la 15-16. "Erau trei oameni de vanzari, acum sunt sase. Toti sunt directori regionali. Rolul lor este sa īnteleaga noua afacere Arysta si sa faca business-planuri pentru zonele lor geografice. Echipa comerciala cu siguranta va mai creste, dar nu imediat", descrie Richard Matei evolutia echipei comerciale.

Am putea spune ca Arysta este o companie tanara. Toata lumea e noua īn organizatie. "Ritmul īn care schimbarile se petrec este pe placul meu, foarte rapid", zambeste Matei. A cautat oameni experimentati, toti avand o vechime de cel putin zece ani īn domeniu. Considera echipa din teren ca pe un factor diferentiator īn noua Arysta.

Urmatorul pas īn dezvoltarea organizatiei este angajarea pe pozitii de marketing si tehnic. "Avem un portofoliu mare, dar care se concura pe piata pana anul trecut. Trebuie sa repozitionam produsele, sa avem o propunere coerenta īn fata fermierilor, cu o pozitionare clara. Pentru a face asta avem nevoie de cel putin un om tehnic foarte robust."
Astazi, īn Romania, Arysta are cel putin 40 de produse pe piata, la care se vor adauga īnca 10, īn curs de omologare.

Cinci produse sunt vandute pe piata locala prin alte companii. Urmeaza sa se ia o decizie privind viitorul acestora. "Proiectele merg bine, nu am intentia sa fac o revolutie, sa schimb totul de maine. La jumatatea anului, īnainte de a bugeta, va fi momentul īn care trebuie sa luam o hotarare. Compania nu a luat o decizie la nivel global de a-si «recupera» produsele. Trebuie sa aleg cea mai buna solutie din punct de vedere al profitabilitatii. Cel mai important este sa īmi ating tintele de profit", spune managerul.

Un portofoliu ce permite o crestere mai rapida
Richard Matei crede ca, din punct de vedere al portofoliului, Arysta are sanse sa creasca mai rapid decat alte companii. Are un portofoliu format din doua tipuri de produse. Pe de o parte sunt unele consacrate, precum Panthera, Select Super, Vitavax, care au un istoric si un business stabil, iar pe de alta parte sunt produse cu un potential bun de crestere. Si da ca exemplu Captan 80 WDG, cel mai bine vandut fungicid pentru livezile de meri din Polonia, si cu pozitii bune si pe alte piete mari. "Are un potential de crestere fantastic, daca este pozitionat si comunicat cum trebuie. Este nevoie de un efort de reīmprospatare a produsului", considera el.

Din punct de vedere al presiunii de reglementare, Arysta are un portofoliu care poate fi aparat. Fiind o companie flexibila, Arysta cumpara, la randul ei, produse de la alte companii. Se poate vorbi de cateva produse vedeta: graminicidele Pantera (cel mai vandut) si Select Super, fungicidul tratament samanta Vitavax, insecticidul Cyperguard 25 EC, Nurelle D50/500 EC. Richard Matei mentioneaza si portofoliul de adjuvanti: Silwet Gold si Elastiq Ultra.
Crestere se va face si prin omologarile noi. "Avem o solutie de tratament samanta alternativa la neonicotinoide, utila daca nu se mai dau derogari", precizeaza Richard Matei. Chiar daca firma detine īn portofoliu bio-stimulanti si bio-solutii, ele nu sunt īnca disponibile spre vanzare īntrucat managerul vrea ca echipa sa cunoasca mai bine produsele, īn camp, īnainte de a le propune fermierilor.

Model de afaceri modern
Arysta urmeaza un model de afaceri īn care investitiile īn mijloace fizice sunt minime. Pentru asta, externalizeaza o buna parte din activitati, pentru a tine costurile fixe la minimum. "Traim o peri-oada dificila īn agribusiness, cu marje care sunt sub presiune. In acest context, modelul Arysta este, dupa mine, unul castigator pentru ca nu avem o īncarcatura de costuri fixe prezenta fie ca reusesti sa īti atingi cifrele de vanzari, fie ca nu", argumenteaza managerul general al companiei avantajele modelului urmat.

Adrian MIHAI

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 18 din 11 mai 2016


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.