Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Iluzia ca la Remetea, in Harghita, este la fel ca in Elvetia

Un “model elvetian” de comasare a terenurilor a fost prezentat, pe 7 februarie, la Ministerul Agriculturii din initiativa primariei Remetea, judetul Harghita. Este un proiect pilot de regrupare a proprietatilor si de dezvoltare a infrastructurii pe baza practicilor din Elvetia.

In cazul comunei Remetea, considera elvetienii, a fost gasita o localitate aproape ideala pentru realizarea conceptiei de comasare/regrupare experimentala a proprietatilor. Comuna se afla in judetul Harghita, in Depresiunea Gheorgheni. Localitatea are 6.000 de locuitori, din care 50% traiesc din agricultura. Situatia localitatii reflecta, sub toate caracteristice Europei Centrale si de Est. Conditiile climatice si de relief sunt similare celor regasibile la poalele Alpilor. Pe o mosie de 10.600 hectare, in peste 22.000 de parcele, la 700 m altitudine, intre albia raului Mures si lantul Muntilor Gurghiului (Varful Crucii, 1.516 m), sunt terenuri arabile care alterneaza cu fanete, pasuni si paduri.

Datorita sprijinului material al organizatiei elvetiene DEZA (Schweizerischen Direktion für Entwicklung und Zusammenarbeit), la sfarsitul anului 2007 au fost elaborate studiile necesare pentru faza premergatoare proiectarii. Anteproiectele sunt menite sa indice principiul calauzitor al comasarii/regruparii proprietatilor.
Privind dinspre Elvetia, adica fara sa stii realitatile de aici, ti se poate parea ca aceleasi principii pot fi aplicate, sub forma adaptata contextului local, si in alte state ale UE, fie ca vorbim de Romania sau de Bulgaria. Elvetienii isi inchipuie ca in Romania lipseste numai acoperirea materiala necesara executarii proiectului. Din acest motiv, realizarea RALF-RO este posibila exclusiv cu sprijinul UE, ca asa-zis “proiect pilot”.
Scopul intregii actiuni de regrupare a proprietatilor este ameliorarea conditiilor de trai ale populatiei.

Pentru ca aceste comunitati rurale sa poata ajunge la nivelul de trai din Vest, trebuie sa se urmareasca in mod consecvent:
Clarificarea raporturilor de proprietate. Milioanele de corpuri funciare trebuie imputinate. Numarul gospodariilor trebuie sa fie diminuat radical. Simultan, suprafata gospodariilor nou infiintate trebuie sa fie mai mare, astfel incat veniturile sa creasca si sa asigure un nivel de trai cel putin decent.
Trebuie sa fie construita o retea de drumuri usor de intretinut. Paraiele si scurgerile de apa trebuie regularizate astfel incat sa fie asigurata protectia impotriva inundatiilor.
Parcul de masini agricole din toate fermele trebuie sa fie reinnoit.
Pentru vanzarea produselor agricole de ferma trebuie sa se infiinteze cooperative de valorificare in comun.

Trebuie sa se asigure formarea profesionala a gospodarilor tineri. Migrarea populatiei trebuie sa fie oprita fie prin asigurarea de oportunitati in gospodariile locale, fie prin infiintarea de noi locuri de munca (ateliere mestesugaresti si de prelucrare).
Administratia locala este cea care are sarcina sa elaboreze planul de utilizare a terenului pentru fiecare comuna si sa consolideze infrastructura locala.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.