Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Dileme la constituirea unui fond mutual

(Ori sa se īnfiinteze primesc, dar sa nu functioneze,
ori sa nu se īnfiinteze, dar sa plateasca despagubiri la toata lumea.)


Pe 30 mai, a avut loc la Ministerul Agriculturii o dezbatere privind modificarile ce ar trebui aduse OUG 64/2013 privind īnfiintarea fondurilor mutuale de gestionare a unor riscuri īn agricultura. La dezbatere au participat reprezentanti ai unor importante organizatii profesionale (Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli, ai Federatiei ProAgro, Asociatiei Producatorilor de Porumb, Asociatiei Producatorilor de Carne de Porc, Asociatiei Crescatorilor de Pasari etc.) si reprezentanti ai Ministerului Agriculturii.

Daniel Botanoiu, secretar de stat, a orientat discutiile catre constituirea unui singur fond, īn cadrul caruia sa se regaseasca sectiuni de specialitate. De altfel, s-a spus, exista un studiu al Bancii Mondiale care ajunge la concluzia ca nu va fi eficienta īn Romania constituirea mai multor fonduri mutuale. Botanoiu a subliniat ca banii din cadrul unei sectiuni specializate nu pot trece de la o alta sectiune.
Bineīnteles, o problema greu de rezolvat este strangerea cotizatiilor de la cateva sute de mii de fermieri. Cum se vor colecta acei bani? Va fi o participare obligatorie? Dar, o fi constitutional?
Participantii au cazut de acord ca acest fond mutual nu se poate īnfiinta ca asociatie, ci ca o institutie publica īn care statul sa fie implicat. Iar fermierii sa fie obligati prin lege sa contribuie la fond.
Reprezentantii firmelor de asigurari sustin ca fondul trebuie sa fie supravegheat de ASF. Dar organizatiile de fermieri se tem ca astfel ar creste substantial cheltuielile. Sunt si voci care propun ca fondul sa fie gestionat de o banca. Poate ar fi mai ieftin! Pe de alta parte, nu este normal ca acest fond sa nu fie reasigurat.

Cel mai greu, spun unii, este sa bagam īn capul oamenilor ca statul nu plateste nimic daca se produce o catastrofa naturala. Pe de alta parte, oamenii nu par dispusi, īn acest moment, sa accepte o cotizatie obligatorie. Va fi greu de acceptat si ideea ca asociatiile profesionale nu au de ce sa fie implicate īn conducerea fondului.

A fost facuta si propunerea sa se īnceapa cu un singur fond mutual, dar legislatia sa permita constituirea mai multor fonduri (vezi Caragiale). Altii cer sa i se dea posibilitatea fermierului sa aleaga daca vrea sa aplice la un fond mutual sau sa lucreze cu o societate de asigurari.
Cineva a evocat si o posibila concluzie: īn eventualitatea īn care īnfiintarea fondurilor este lasata la initiativa fermierilor, ori nu se īnfiinteaza, ori se īnfiinteaza prost. Asa ca ar trebui sa se īnfiinteze un singur fond, printr-o lege, iar fiecare fermier care primeste bani de la APIA sa fie obligat sa plateasca o cotizatie.

Deocamdata nu am reusit sa aflam mai nimic despre cum functioneaza aceste fonduri mutuale īn Franta, de acolo de unde se zice ca s-ar fi importat modelul. Companiile de asigurari, care au si ele interes, pedaleaza pe ideea subventionarii primelor de asigurare, mai degraba decat pe finantarea unui fond.

George OSTROVEANU



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.