Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Un italian la curtea fermierului roman

Claudia si Marius Sari au facut o ferma de vaci la Cartisoara, satul lor natal din judetul Sibiu. Au ajuns la 75 de vaci, din care mulg 60. Interesant este faptul ca cei doi fermieri romani au un salariat, Alfredo Veltri, un inginer zootehnist din Italia.

Italianul este originar din Calabria, o regiune bantuita de seceta din sudul Italiei. La el īn tara se manifesta tot felul de tendinte īn zootehnie. El a lucrat 23 de ani īntr-o ferma de vaci cu lapte. "Un prieten a venit īn locul meu la acea ferma. Dupa un an, au īnlocuit vacile cu bivolite", spune Alfredo. Pentru mozzarella. Amintirile īl fac mai nostalgic. "E mai greu acolo. Noi ne luptam cu seceta. Irigam, dar costurile de productie sunt enorme din acest motiv. La silozul de porumb, costurile noastre sunt de 4-5 ori mai mari, decat īn Romania. Aici a plouat anul acesta atat de mult, īncat unii fermieri nu au putut sa semene."
Claudia Sari, sefa reala a fermei, accepta deciziile specialistului italian. Totul a pornit īntr-o gluma. In 2010, avea doar 10 vaci. Cand a venit Alfredo, a īnceput sa cumpere si bivolite. Pentru ca tot el face si mozzarella. "Fara pasiune nu poti realiza nimic. Iar Alfredo este un pasionat. Ai nostri pleaca la lucru īn afara. Noi de ce am fi mai prosti sa nu aducem specialisti de-acolo?", spune Claudia.
Are o sala de muls cu 6 posturi. Laptele īl vinde la dozatoare, la Brasov si la Sibiu, cu 2 lei litrul, iar din ce ramane face telemea.

Tehnologia cresterii vacilor

Vacile din rasa Baltata dau aici 21 de litri la o lactatie. Cand a venit Alfredo, cu sapte ani īn urma, media pe lactatie era de 15 litri. "Mai trebuie lucrat, recunoaste italianul. Mai ales la furajare."
Lucerna este foarte putina la Cartisoara, pentru ca zona are terenuri foarte acide. Foloseste pentru furajare porumb siloz - de la 5 la 30 de kilograme pentru fiecare vaca pe zi. Vacile īntarcate primesc mai putin - 10 kg. Taurasii la īngrasare primesc 12-15 kg.
Inginerul italian a cumparat recent pentru ferma din Cartisoara 15 juninci frumoase, din rasa Red Holstein, din Germania, de la un crescator de langa Hamburg. A costat 1.650 de euro o juninca. "Merita sa le vedeti. Animale performante. M-am dus singur sa le cumpar. Patroana a avut īncredere", se īnfoaie Alfredo. El zice ca vrea Holstein, iar Claudia Sari spune ca prefera sa-l lase pe italian sa hotarasca.

Metisari cu Angus si Limousin

Daca vaca este buna de lapte, Alfredo foloseste material sexat de la BVN Mures, Semex si de la Biagen Bistrita, pentru a obtine juninci de calitate. Vacile mai putin performante le insemineaza cu material seminal de la tauri pentru carne: Angus si Limousin. El considera ca ar fi rase cu performanta mai buna decat altele.
Claudia Sari a vandut Angus la abatorul din Botosani cu 5 lei kilogramul īn viu. Abatorul nu face diferenta īntre Angus si Holstein. Plateste carcasa, nu calitatea.
Strategia de dezvoltare

Ferma are 300 de hectare de teren, din care jumatate este arabil. Vacile de lapte stau numai īn grajd. Cele pentru carne si metisii stau vara pe pasune.
In grajdurile fermei sunt si 20 de bivolite, pe care le mulge de doua ori. Dau cam 5 litri de lapte pe zi. In prima perioada de lactatie, o bivolita poate ajunge aici la 10-11 litri de lapte, cu 6-7% grasime. Ele stau tot pe pasune.
Alfredo vrea ca ferma sa creasca la 120 de vaci cu lapte. Claudia nu-l contrazice: "Pai, daca vrea Alfredo, pot sa-l contrazic? Daca-i musai... Inginerul zootehnist are decizia, eu nu ma bag. "

Fabrica de mustar Sitemani

Claudia Sari se lauda si cu fabricuta ei de mustar de la Sibiu. Asa si-a facut relatii ca sa vanda si produsele din ferma. Face contracte cu fermieri din toata tara pentru samanta de mustar. Le plateste primavara. "Am pus la punct distributia, avem relatii cu Germania, Italia, Spania si Marea Britanie. Marca noastra este Mustardino. Samanta o iau din Romania, pentru ca este foarte buna. Facem si zacusca traditionala, pe care am botezat-o «Casa Sibiana». Si vinete congelate. "

Viorel PATRICHI

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr 23 din 15 iunie 2016

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!