Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Rezultatele unui an de exceptie trebuie evaluate cu precautie

Chiar înainte de campania de recoltat, ferma Agrozootehnica Mihailesti, jud. Ilfov, a gazduit Galeriile rapitei. A fost un eveniment de promovare, în care au fost prezentati hibrizii Rapool si tehnologia pentru rapita de la BASF si Lebosol. Productiile în loturile demonstrative erau atunci estimate la 5 tone/ha. Am revenit în ferma condusa de Gheorghe Nitu (foto) pentru un prim bilant al campaniei de recoltat a culturilor înfiintate în toamna. Una din concluziile fermierului este ca rezultatele unui an de exceptie trebuie privite cu precautie.

Rapita: toti hibrizii trec de 4 t/ha
Gheorghe Nitu este unul din marii cultivatori de rapita. Anul trecut, în toamna, a semanat 1.000 de hectare cu rapita, un sfert din cele 4.000 cultivate. A încheiat campania cu o productie medie comerciala de 4.450 kg/ha. Pe loturile experimentale media a fost de 5.300 kg/ha, cu un varf de 5.900 kg/ha (la hibridul Sherpa, de la Rapool). "Concluzia noastra este ca nici un hibrid nu este cu genetica sub 4 tone/ha. Diferenta este data de ce face fiecare, ca tehnologie", spune apasat Nitu.

In cultura comerciala a avut hibrizi Rapool si Pioneer. Obisnuieste sa semene cel putin 4-5 hibrizi, iar în loturile experimentale cate 15-25 de hibrizi pentru "a afla viitorul", care e cel mai bun din cei buni. Tehnologia Clearfield a castigat si la cultura de rapita. Ocupa 60% din suprafata cultivata din ferma. Diferenta de productie din cele doua loturi e data de atentia deosebita aplicata loturilor demo, dar si de tehnologie. "Orice agronom trebuie sa gandeasca si economic. Avem echipa buna, ingineri cu experienta de 20-25 de ani, dar deviza mea este sa învete în fiecare ora, în fiecare zi", spune fermierul. Iar din testarile de anul acesta Nitu a învatat ceva. Si-a propus sa fertilizeze cu calciu si sulf, rapita fiind o cultura ce consuma intens aceste elemente.
Acum, rapita lui Nitu e deja vanduta si încasata.

Graul: productie mare si de calitate
La începutul lunii iulie, Gheorghe Nitu recoltase 35% din cele 2.000 de hectare cultivate cu grau. Cea mai mare suprafata este ocupata de soiurile romanesti, 80-85%. Glosa este vedeta, urmat de Litera si Miranda. I-a atras atentia si un soi strain, Ingenio, de la Syngenta. A dat între 8 si 9 tone la hectar. Anul acesta a semanat cu Ingenio 140 de hectare, de proba. "Indicii nu sunt la nivelul celor romanesti, dar este panificabil. Proteina a fost în jur de 13%, iar glutenul 25%." La Glosa însa, indicii sunt caracterizati "de exceptie": proteina 13,5-14%, gluten 28-32%. E adevarat, productia a fost mai mica decat la cel strain, dar totusi de notat: 6,5-7,5 tone la hectar.
"Preturile sunt în declin cu 20% fata de anul trecut. E un motiv de îngrijorare", spune Nitu, care a decis sa stocheze productia, chiar daca s-a dovedit ca anul trecut graul pastrat si-a pierdut din valoare.

Orz: doar genetica germana
Anul acesta a cultivat orz pe 400 ha. A ales un soi romanesc si cateva cu genetica germana. Rezultatele au fost net superioare la cele cu genetica germana. A obtinut în jur de 7 tone, cu masa hectolitrica foarte buna. "Desi preturile sunt în declin, a ajutat mult productia", spune Nitu. "Pe viitor nu vom mai cultiva soiuri romanesti de orz."

Mazarea: o cultura profitabila ce castiga pondere
Gheorghe Nitu începuse sa recolteze si mazarea, genetica germana. A avut 200 ha, iar productia era de peste 4 t/ha. Valorificarea nu îi ridica probleme. Pentru anul viitor, si-a propus sa mareasca suprafata. Se gandeste sa încerce si un soi de toamna. Pe terenul eliberat de mazare va înfiinta loturi semincere si de hibridare pentru a beneficia de azotul lasat.

Adrian MIHAI

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr 28 din 20 iulie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."