Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Rezultatele unui an de exceptie trebuie evaluate cu precautie

Chiar īnainte de campania de recoltat, ferma Agrozootehnica Mihailesti, jud. Ilfov, a gazduit Galeriile rapitei. A fost un eveniment de promovare, īn care au fost prezentati hibrizii Rapool si tehnologia pentru rapita de la BASF si Lebosol. Productiile īn loturile demonstrative erau atunci estimate la 5 tone/ha. Am revenit īn ferma condusa de Gheorghe Nitu (foto) pentru un prim bilant al campaniei de recoltat a culturilor īnfiintate īn toamna. Una din concluziile fermierului este ca rezultatele unui an de exceptie trebuie privite cu precautie.

Rapita: toti hibrizii trec de 4 t/ha
Gheorghe Nitu este unul din marii cultivatori de rapita. Anul trecut, īn toamna, a semanat 1.000 de hectare cu rapita, un sfert din cele 4.000 cultivate. A īncheiat campania cu o productie medie comerciala de 4.450 kg/ha. Pe loturile experimentale media a fost de 5.300 kg/ha, cu un varf de 5.900 kg/ha (la hibridul Sherpa, de la Rapool). "Concluzia noastra este ca nici un hibrid nu este cu genetica sub 4 tone/ha. Diferenta este data de ce face fiecare, ca tehnologie", spune apasat Nitu.

In cultura comerciala a avut hibrizi Rapool si Pioneer. Obisnuieste sa semene cel putin 4-5 hibrizi, iar īn loturile experimentale cate 15-25 de hibrizi pentru "a afla viitorul", care e cel mai bun din cei buni. Tehnologia Clearfield a castigat si la cultura de rapita. Ocupa 60% din suprafata cultivata din ferma. Diferenta de productie din cele doua loturi e data de atentia deosebita aplicata loturilor demo, dar si de tehnologie. "Orice agronom trebuie sa gandeasca si economic. Avem echipa buna, ingineri cu experienta de 20-25 de ani, dar deviza mea este sa īnvete īn fiecare ora, īn fiecare zi", spune fermierul. Iar din testarile de anul acesta Nitu a īnvatat ceva. Si-a propus sa fertilizeze cu calciu si sulf, rapita fiind o cultura ce consuma intens aceste elemente.
Acum, rapita lui Nitu e deja vanduta si īncasata.

Graul: productie mare si de calitate
La īnceputul lunii iulie, Gheorghe Nitu recoltase 35% din cele 2.000 de hectare cultivate cu grau. Cea mai mare suprafata este ocupata de soiurile romanesti, 80-85%. Glosa este vedeta, urmat de Litera si Miranda. I-a atras atentia si un soi strain, Ingenio, de la Syngenta. A dat īntre 8 si 9 tone la hectar. Anul acesta a semanat cu Ingenio 140 de hectare, de proba. "Indicii nu sunt la nivelul celor romanesti, dar este panificabil. Proteina a fost īn jur de 13%, iar glutenul 25%." La Glosa īnsa, indicii sunt caracterizati "de exceptie": proteina 13,5-14%, gluten 28-32%. E adevarat, productia a fost mai mica decat la cel strain, dar totusi de notat: 6,5-7,5 tone la hectar.
"Preturile sunt īn declin cu 20% fata de anul trecut. E un motiv de īngrijorare", spune Nitu, care a decis sa stocheze productia, chiar daca s-a dovedit ca anul trecut graul pastrat si-a pierdut din valoare.

Orz: doar genetica germana
Anul acesta a cultivat orz pe 400 ha. A ales un soi romanesc si cateva cu genetica germana. Rezultatele au fost net superioare la cele cu genetica germana. A obtinut īn jur de 7 tone, cu masa hectolitrica foarte buna. "Desi preturile sunt īn declin, a ajutat mult productia", spune Nitu. "Pe viitor nu vom mai cultiva soiuri romanesti de orz."

Mazarea: o cultura profitabila ce castiga pondere
Gheorghe Nitu īncepuse sa recolteze si mazarea, genetica germana. A avut 200 ha, iar productia era de peste 4 t/ha. Valorificarea nu īi ridica probleme. Pentru anul viitor, si-a propus sa mareasca suprafata. Se gandeste sa īncerce si un soi de toamna. Pe terenul eliberat de mazare va īnfiinta loturi semincere si de hibridare pentru a beneficia de azotul lasat.

Adrian MIHAI

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr 28 din 20 iulie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.