Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Egipt: un militar la carma achizitiilor de grau

Generalul-maior Mohamed Ali El-Sheikh a fost numit ministru responsabil cu aprovizionarea în Egipt, cel mai mare cumparator de grau la nivel mondial. Predecesorul sau, Khaled Hanafi, tocmai ce a demisionat dupa ce s-a descoperit ca milioane de dolari alocati de stat pentru achizitia de grau de la fermierii locali au mers în alte buzunare. Mai precis, 2 milioane de tone de grau, din cele 5 milioane cumparate intern, nu sunt de gasit în silozuri.

Stirea ca s-a numit un nou sef la minister este urmarita cu maxim interes de lumea cerealistilor, inclusiv în Romania. În subordinea lui se afla Autoritatea Generala pentru Aprovizionare (GASC), cea care face achizitiile de grau de pe piata internationala. E greu de spus în ce cheie trebuie citita numirea lui Mohamed Ali El-Sheikh, un om care a ocupat functii de conducere în armata, unde s-a ocupat inclusiv de achizitii. Unii spun ca arata clar cresterea influentei armatei în statul egiptean.
De luni de zile, în Egipt se da o lupta surda în randul autoritatilor, iar asta a ajuns sa destabilizeze achizitiile de grau. Sunt cel putin doua centre de influenta. In timp ce unii oficiali spun ca Egiptul cumpara doar grau cu continut zero din parazitul cornul secarei, altii accepta un continut maxim de 0,05%. S-a oscilat atat de mult între cele doua mesaje încat nici un trader nu mai are încredere ca va primii banii pe graul exportat în Egipt.
De aceea, la ultimele licitatii organizate de GASC nu prea mai vine nimeni. Cei care totusi mai vor sa vanda Egiptului propun preturi mult mai mari fata de cele de pe piata.
Din Romania, saptamana trecuta, Cerealcom Dolj a renuntat sa mai trimita în Egipt 63.000 de tone de grau aproape încarcate pe vas în Constanta, din cauza disputelor legate de cornul secarei.

Valul incertitudinii nu afecteaza doar graul exportat din Romania. Anterior mai fusese refuzat grau din Franta, desi ajunsese deja în portul Cairo.

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr 34 din 14 septembrie 2016


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."