Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
75 de ani de istorie a combinelor Claas

Andrei OSTROVEANU


In 1936, atelierul fratilor Claas scotea pe piata prima combina din Europa. Era un model complicat si modern pentru acele vremuri. Remorcata de un tractor, avea nevoie de doi oameni pentru a functiona.
Franz si Bernhard Claas au lucrat la ea timp de de 6 ani, din 1930. Ei mai doreau o masina de recoltat, adaptata conditiilor de cultura din Europa.

Prima combina autopropulsata Claas avea sa apara 10 ani mai tarziu, in 1946. De acum, productia de utilaje ia avant. Intr-o Europa care vroia sa produca tot mai mult, si isi propusese ca tinta “muntele de unt”, supravietuiau doar utilajele in permanenta imbunatatite.

“Claas s-a detasat prin dezvoltarea consecventa a utilajelor sale. Ne-am imbunatatit permanent tehnologiile de fabricatie si am tinut pasul cu cererea pietei in toti acesti 75 de ani de istorie”, ne-a declarat Radu Luigi, reprezentantul Claas pentru Romania si Bulgaria.
Fabricarea de combine, ca de aproape orice alte utilaje agricole, nu s-ar putea perfectiona fara un dialog permanent cu clientii. Acestia au fost si vor ramane importanti pentru Claas.

O vizita la fabrica pentru clientii Claas

Fermierii care in perioada 15 februarie - 31 martie incheie contracte de achizitie pentru orice model de combina Claas vor avea posibilitatea sa viziteze fabrica din Germania a constructorului, considerata cea mai moderna fabrica de combine din Europa. Filialele si dealerii importatorului Agrocomert Holding SA va stau la dispozitie pentru orice informatie.
Cu aceasta ocazie, Claas demareaza si o actiune de culegere a experientelor pe care le-au retinut clientii. Povestile cele mai interesante, care trebuie sa contina musai o legatura cu o combina Claas, vor fi premiate.
“Experientele fermierilor, imbinate cu experientele noastre, au facut din combinele Claas ceea ce sunt ele astazi: cea mai buna alegere in fiecare clasa de performanta”, spune Radu Luigi.

O revista pentru promovarea Claas

Pentru a celebra 75 de ani de istorie a combinelor Claas, importatorul oficial din Romania, Agrocomert Holding, a pregatit o brosura speciala, mai mult o revista, i-am spune. Nu este un gest singular. Toate marile branduri tiparesc periodic astfel de publicatii de promovare.
Spicuind din sumar, in brosura veti putea citi captivanta poveste a fermierului francez Gustav din Lyon care, in 1968, nu a gasit niciun mijloc la indemana sa-si duca sotia la spital, sa nasca, si atunci a luat combina din curte, un Claas Mercator. Sau despre vechea Claas Columbus, lasata sa rugineasca bine intr-un hambar. Descoperita dupa 30 de ani de neutilizare, a fost reconditionata, iar acum e complet functionala. Si sa nu uitam nici povestea de dragoste si cererea in casatorie din cabina unui Lexion.

Desigur, sunt si alte subiecte interesante in brosura Claas, dar nu le enumeram aici chiar pe toate.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."