Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Asociatia Industriei Semintelor are o noua conducere

Membrii AISR, Alianta Industriei Semintelor din Romania, au ales, la finalul lunii noiembrie, un nou Consiliu Director. Presedinte a ramas Andrei Marutescu, reprezentantul Syngenta. Vicepresedinte a fost ales Hristofor Michelis, reprezentantul KWS. Functia de trezorier i-a revenit lui Ionut Lepadatescu, directorul Limagrain, în timp de postul de cenzor a fost preluat Patrick Lafon, directorul Maisadour. Director executiv ramane Antonia Ivascu.

Noul consiliu director va coordona întreaga activitate a organizatiei pe o perioada de un an din momentul alegerilor.

Totodata, AISR a definit si patru grupuri de lucru. Fiecare grup va fi coordonat de experti din cadrul companiilor membre. Primul grup, cel pentru subiectele Tehnice (GLT), va fi coordonat de reprezentantul companiei Caussade, Natalia Albu.

Grupul de lucru pentru Comunicare (GLC) va fi coordonat de catre reprezentantul Monsanto, Mihaela Vasile. Grupul pentru Legislatie (GLL) va fi condus de catre reprezentantul Pioneer, Cristina Cionga. Cel de-al patrulea, pentru activitati de Marketing (GLM), va fi condus de reprezentantul Euralis, Magda Darac.

AISR a fost fondata în 2012, de principalii actori din piata semintelor de la noi. Astazi asociatia are 12 membri: Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Institutul de la Fundulea, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, Procera, RAGT si Syngenta.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."