Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Noul presedinte al ANSVSA nu este un om sarac

Pe 9 ianuarie, Radu Roatis Chetan a fost eliberat din functia de presedinte al Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. In locul lui a fost numit Geronimo Raducu Branescu. Cum presedintele ANSVSA are rangul de secretar de stat, numirea sa a fost publicata în aceiasi zi în Monitorul Oficial.
In mod traditional, presedintele ANSVSA este un medic veterinar, un profesionist al sistemului. Nici Branescu nu face exceptie: el a fost, începand cu anul 2012, director al Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Constanta.

Avida de informatii "de scandal", presa a cautat puncte vulnerabile în dosarul lui Branescu. Si-a gasit ceva suspiciuni în declaratia lui de avere: are terenuri agricole (8 ha la Fetesti, Ialomita), o padure, o vila, o masina de lux (de 100.000 de euro), are o colectie de tablouri, alti 800 mp în intravilan la Brasov etc., scrie revista Capital.

Acum, zicem noi, omul nu trebuie neaparat sa fie sarac, ca sa fie cinstit, ca Ion Iliescu.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."