Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Discutia cu DG Agri de la Bruxelles. Ce mai urmeaza

Saptamana trecuta, o delegatie nume-roasa, formata din 14 oficiali romani de la Ministerul Agriculturii, s-a întalnit cu o echipa restransa de la DG Agri, la Bruxelles, sa discute despre schemele de sprijin cuplat propuse de Romania pentru perioada 2016-2020. În afara faptului ca oficialii bruxellezi au ramas surprinsi sa vada o delegatie atat de numeroasa, mai ales ca doar trei dintre participantii romani au vorbit pe parcursul întalnirii, discutiile par sa fi decurs bine.

Romania a trebuit sa explice ca sectoarele pentru care acorda sprijin cuplat sunt într-adevar în dificultate. Dupa discutii, a ramas stabilit ca ministerul sa mai transmita unele date despre sectorul ovine, deoarece Eurostat arata ca numarul de animale a crescut în ultimii ani, iar asta nu spune ca ar fi un domeniu în dificultate.

Vestea buna este ca Romania poate sa acorde în perioada urmatoare platile restante din sprijinul cuplat de pe anul 2016, adica cele din zootehnie. Referitor la platile pentru anul 2017, fermierii ar fi bine sa nu se astepte la sumele mari platite în 2016, ci la cele vehiculate anterior. Situatia de anul trecut, cand Romania a acordat sume mai mari decat cele estimate initial, pentru ca banii sa nu se întoarca la Bruxelles, va ramane o exceptie.

Abia pe 27 aprilie urmeaza sa aiba loc o alta întalnire, tot la Bruxelles, mult mai sensibila, între partea romana si o echipa de auditori. Acolo se va discuta despre platile mari acordate de Romania, în anul 2016, pe sprijin cuplat. Exista posibilitatea sa se impuna penalizari de 5% si chiar de 100% pe unele sectoare. Negociatorii din Romania vor încerca sa evite sanctiunile sau sa le mentina la minim. Cert este ca sprijinul cuplat a pus probleme pentru mai multe state membre. Ceea ce pentru noi e bine. Exista însa si discutii sa se renunte la aceasta forma de ajutor în PAC 2020.

Veronica HUZA

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."