Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Discutia cu DG Agri de la Bruxelles. Ce mai urmeaza

Saptamana trecuta, o delegatie nume-roasa, formata din 14 oficiali romani de la Ministerul Agriculturii, s-a īntalnit cu o echipa restransa de la DG Agri, la Bruxelles, sa discute despre schemele de sprijin cuplat propuse de Romania pentru perioada 2016-2020. Īn afara faptului ca oficialii bruxellezi au ramas surprinsi sa vada o delegatie atat de numeroasa, mai ales ca doar trei dintre participantii romani au vorbit pe parcursul īntalnirii, discutiile par sa fi decurs bine.

Romania a trebuit sa explice ca sectoarele pentru care acorda sprijin cuplat sunt īntr-adevar īn dificultate. Dupa discutii, a ramas stabilit ca ministerul sa mai transmita unele date despre sectorul ovine, deoarece Eurostat arata ca numarul de animale a crescut īn ultimii ani, iar asta nu spune ca ar fi un domeniu īn dificultate.

Vestea buna este ca Romania poate sa acorde īn perioada urmatoare platile restante din sprijinul cuplat de pe anul 2016, adica cele din zootehnie. Referitor la platile pentru anul 2017, fermierii ar fi bine sa nu se astepte la sumele mari platite īn 2016, ci la cele vehiculate anterior. Situatia de anul trecut, cand Romania a acordat sume mai mari decat cele estimate initial, pentru ca banii sa nu se īntoarca la Bruxelles, va ramane o exceptie.

Abia pe 27 aprilie urmeaza sa aiba loc o alta īntalnire, tot la Bruxelles, mult mai sensibila, īntre partea romana si o echipa de auditori. Acolo se va discuta despre platile mari acordate de Romania, īn anul 2016, pe sprijin cuplat. Exista posibilitatea sa se impuna penalizari de 5% si chiar de 100% pe unele sectoare. Negociatorii din Romania vor īncerca sa evite sanctiunile sau sa le mentina la minim. Cert este ca sprijinul cuplat a pus probleme pentru mai multe state membre. Ceea ce pentru noi e bine. Exista īnsa si discutii sa se renunte la aceasta forma de ajutor īn PAC 2020.

Veronica HUZA

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.