Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
AFIR va primi cereri de finantare pentru submasurile 4.2 si 4.2a

AFIR deschide prima sesiune din anul 2017 de depunere a proiectelor de investitii pentru submasurile 4.2 si 4.2a - Sprijin pentru investitii în procesarea/ marketingul produselor agricole/pomicole. Sesiunea se va desfasura în perioada 10 iulie - 30 septembrie si are o alocare totala de 112 milioane de euro.

Pentru submasura 4.2, fondurile alocate se ridica la 100 de milioane de euro. Din acestea, 40 de milioane sunt destinate investitiilor în dezvoltarea si modernizarea unor capacitati de procesare a produselor agricole si 60 de milioane de euro pentru crearea de noi unitati de procesare.
Pragul minim este de 15 puncte, iar pragurile de calitate pornesc de la 45 de puncte în perioada 10 - 31 iulie, apoi 30 de puncte în luna august si 15 puncte în luna septembrie.
Submasura 4.2 sprijina investitiile care au ca scop constructia, extinderea, modernizarea si dotarea cladirilor unitatilor de procesare sau constructii destinate unei etape sau întregului flux tehnologic.
Sunt, de asemenea, finantate investitii în producerea si comercializarea produselor vinicole propuse de solicitantii care nu figureaza în Registrul Plantatiilor Viticole cu Declaratia de productie si/sau cu Declaratia de stocuri produse vinicole.
Beneficiarii submasurii - persoane fizice autorizate, societati comerciale, cooperative agricole - pot obtine o rata a sprijinului public nerambursabil de maxim 50% din totalul cheltuielilor eligibile.
Pentru un proiect se pot obtine pana la 2,5 milioane de euro, în functie de tipul beneficiarului si de investitia propusa.

Pentru submasura 4.2a, procesarea produselor pomicole, sunt alocate 12 milioane de euro. Pragul minim este de 10 puncte. Primul prag de calitate, aferent perioadei 10 - 30 iulie este de 40 puncte. Pragul de calitate pentru luna august va fi de 25 puncte, iar cel pentru luna septembrie, de 10 puncte.
Submasura 4.2a sprijina financiar investitiile în constructii destinate unei etape sau întregului flux tehnologic (colectare-depozitare-sortare-conditionare-procesare-comercializare), în infrastructura interna si utilitati, precum si bransamente si racorduri necesare proiectelor, sisteme de supraveghere video pentru activitatea propusa prin proiect etc. In plus, submasura finanteaza investitiile în unitati mobile de procesare.
Beneficiarii eligibili sunt întreprinderi individuale si familiale, persoanele fizice autorizate si persoanele juridice, inclusiv grupurile de producatori.
Procentul sprijinului nerambursabil este de 50% pentru IMM-uri si forme asociative si 40% pentru Intreprinderi Mari. In functie de obiectivele propuse prin proiect si de tipul beneficiarului, sumele care pot fi accesate se încadreaza între 600 de mii si 1,5 milioane de euro.

Modalitatea de depunere a cererilor de finantare este cea online pe pagina oficiala a Agentiei, www.afir.info.
Pentru aceasta sesiune, plafonul maxim de depunere a proiectelor este de 200% fata de suma anuala alocata fiecarei submasuri.
Depunerea proiectelor se opreste la termenul-limita prevazut sau înainte de acest termen, daca valoarea publica totala a proiectelor depuse cu un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate ajunge la 200%. Lista cheltuielilor eligibile, precum si toate conditiile de accesare ale celor doua submasuri sunt disponibile pe site-ul AFIR, www.afir.info.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."