Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Ajutor de minimis pentru 36.000 tone de lana

Romania are 36.000 tone de lana, valorificata doar partial, la un pret mic. Faptul ca nu mai are pret îi determina pe crescatorii de ovine sa abandoneze lana pe camp, lucru care nu se întampla acum douazeci de ani.
Petre Daea crede ca programul instituit de el, prin care acorda un sprijin de 1 leu pe kilogramul de lana comercializata catre un centru de colectare sau o unitate de procesare a lanii, va opri risipirea acestei resurse care este lana. El mai spune ca 32.000 de crescatori s-au înscris în program pentru o cantitate totala de lana de 22.200 tone.

Primul centru de achizitie a lanii este la Sangeorz Bai, unde s-au facut deja si contracte pentru 1.500 de tone. Vor mai fi cateva centre pana la sfarsitul anului. Anul viitor întreaga lana din tara va fi valorificata.
Schema de ajutor de minimis la lana are o finantare de 36 de milioane de lei, de la bugetul de stat.
Valoarea totala a ajutoarelor care se acorda unui beneficiar nu poate depasi suma de 15.000 de euro pe durata a trei exercitii financiare (2016, 217 si 2018).

Sumele se platesc într-o singura transa anuala. Beneficiarii sunt persoanele fizice care au atestat de producator, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale si întreprinderile familiale, persoanele juridice si orice forme asociative cu personalitate juridica. Beneficiarii trebuie sa aiba ferme de oi înregistrate în Registrul National al Exploatatiilor si sa faca dovada comercializarii cantitatii pentru care solicita acordarea sprijinului. Derularea se face prin directiile agricole judetene.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."