Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Cu moderatie, de vorba despre pesticide

Asociatia Industriei de Protectia Plantelor, AIPROM, a provocat lumea buna a agriculturii la o discutie despre rolul pesticidelor. Numele bun de care se bucura membrii asociatiei a convins sa participe diplomati, reprezentanti ai Copa-Cogeca si ai altor organizatii europene, fermieri, oameni din conducerea marilor companii, cativa presedinti de organizatii profesionale si academicieni.

Pascal Cassecuelle, presedintele AIPROM, dar mai ales presedinte al Bayer Romania, a deschis dezbaterea. La finalul întalnirii, care a durat în jur de patru ore, luasera cuvantul aproape 20 de personalitati.

Politicienii au fost marii absenti. Mai ales din sala, daca nu de la microfon. Ministrul nu a mai ajuns, desi se pare ca de la cabinet îi confirmasera prezenta. Au lipsit si altii.
A fost însa prezent europarlamentarul Mihai Turcanu, care crede sincer ca glifosatul este un insecticid. Cu ce or fi gresit cei din sala, altfel oameni foarte seriosi, care au stat politicosi sa-l asculte?

Iulia Nicola, aflata la conducerea operatiunilor Dow AgroSciences si vicepresedinte al AIPROM, a prezentat impactul pe care l-ar putea avea asupra agriculturii interzicerea a 75 de substante active din cele 400, cate mai sunt aprobate la nivel european. Graficele aratau ca doar la porumb productia s-ar înjumatati. Suntem pregatiti sa facem fata curentului ecologist care bantuie batrana Europa?
Discutiile s-au coagulat rapid în jurul glifosatului si al neonicotinoidelor, avand în vedere ca aceste substante se afla chiar zilele acesta sub semnul întrebarii.

Celzin Aedin, fermier din Constanta, care lucreaza 3.000 de hectare, spunea ca nu va mai putea cultiva porumb si floarea-soarelui fara neonicotinoide. Ca el, spun multi altii.
Cu un ton nuantat, Nicolae Sitaru, vicepresedintele LAPAR, a argumentat cum în sudul tarii nu s-ar mai produce porumb si floarea-soarelui fara tratamente.
Nici Lucian Buzdugan, din Insula Mare a Brailei, nu vede un viitor agriculturii fara glifosat sau fara neonicotinoide. Buzdugan mai observa si ca nu se vor mai putea folosi substante chimice în Zonele de Interes Ecologic.

Organizatorii au vrut sa aiba parte de pareri diverse si l-au invitat pe Razvan Coman, de la Asociatia crescatorilor de albine. Acesta a sustinut ca neonicotinoidele se aplica si în afara zonelor în care s-a dat derogare. Sala l-a primit cu deschidere, iar contraargumentele au fost tehnice. Semn ca este loc de dialog între oameni civilizati cu pareri opuse.

Avem nevoie de o cartografiere a daunatorilor, a ridicat problema Alina Cretu, director executiv al APPR. Dar este dispus ministerul nostru sa se implice financiar pentru a o realiza?
Profesorul universitar Mihai Berca puncta cu o oarecare amaraciune ca astazi politicienii nu mai iau în seama cercetarea si ca nici ecologia nu este chiar asa usoara precum pare. Daca nu tratezi plantele, te poti trezi cu alte probleme, deoarece dezvolta micotoxine.
Emil Dumitru, presedintele Pro Agro, s-a aratat foarte nemultumit de politicile europene privind substantele chimice. La final, a amenintat ca ar putea deveni eurosceptic în urmatorii ani.
Pe faza, i-a dat replica Arnaud Perrein. Fermier cu 4.000 de hectare, Perrein s-ar afla printre perdanti daca se elimina neonicotinoidele, dar tot nu poate da vina doar pe Bruxelles. Comisia Europeana a acordat Romaniei derogari timp de trei ani.

Or, s-au dus între timp fermierii romani sa negocieze la Bruxelles? S-au facut studii care sa arate ce probleme apar fara neonicotinoide? Ne-am facut temele în tara? Pe Dumitru replica lui Perrein l-a prins total nepregatit si fara glas.

În final, Emar Gemmeke, atasatul pentru agricultura al ambasadei Olandei, a îndemnat la gasirea unei pozitii echilibrate, care sa nu opuna lumea agricola de la noi functionarilor de la Bruxelles. De subliniat, la final, participarea celor din Copa-Cogeca si de la ECPA. Ultima este Asociatia Europeana pentru Protectia Culturilor, cu un lobby bine conturat în stratosfera Bruxellesului.

Veronica HUZA

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.