Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
APPR la primul Congres European al Porumbului

Asociatia Producatorilor de Porumb din Romania, sigur, nu în întregime, ci o delegatie formata din 12 persoane, va participa la primul Congres European al Porumbului, pe 5 iunie, la Bruxelles.
Evenimentul este organizat de CEPM - Confederatia Europeana a Producatorilor de Porumb, cu sprijinul Copa-Cogeca. APPR face parte din CEPM. Tema congresului vizeaza Rolul porumbului în viitoarea PAC. Evenimentul are loc în contextul în care în luna mai vor fi date publicitatii primele variante ale Planului Financiar Multianual post-2020, respectiv ale Propunerii Comisiei Europene pentru finantarea agriculturii începand cu 2021. Pe agenda de lucru se mai afla subiecte precum: Monocultura de porumb si realitatea europeana: exemplul Frantei; Geopolitica porumbului; Proiecte pentru viitoarea PAC.

Sunt invitati reprezentanti ai Comisiei Europene, Parlamentului European, delegatiilor permanente ale Statelor Membre la Bruxelles, precum si ai asociatiilor nationale ale cultivatorilor de porumb. De altfel, o parte din acestia vor participa la o masa rotunda, alaturi de reprezentanti ai ONG-urilor.
Inainte de conferinta va avea loc Adunarea Generala si reuniunea Consiliului CEPM. Delegatia APPR si-a programat si întalniri cu oficiali ai DG Agri din cadrul Comisiei Europene si cu reprezentanti ai Misiunii Permanente a Romaniei pe langa Uniunea Europeana.

Dorinta fermierilor romani este de a discuta despre anuntatele transformari ce vor marca viitorul agriculturii si alimentatiei UE, precum sprijinul pentru veniturile agricultorilor prin plati directe si transformarea arhitecturii componentei de înverzire.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."