Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Concursul BASF "Povesti cu vinuri romanesti"

A treia editie a concursului BASF "Povesti cu vinuri romanesti" s-a încheiat. Ca de obicei, premierea castigatorilor a avut loc într-un cadru de gala. Undeva langa Cluj-Napoca, BASF a închiriat un hotel cu teren de golf si spa. Acolo au fost premiate cele mai bune trei vinuri produse de viticultori mici si mijlocii. Iar fiecare premiu a fost în valoare de 5.000 de euro.

Una dintre semnaturile BASF cand orchestreaza un eveniment este alegerea, ca moderator, a unei personalitati. L-au avut invitat pe Catalin Stefanescu (care face emisiunea Garantat 100%), pe jurnalistul Claudiu Pandaru (Digi24, Republica.ro) sau pe Horia Brenciu. De data aceasta, moderator a fost Claudiu Bleont, actor de teatru, nu de film, din generatia înca tanara.
Programul a inclus momente de dans si o prezentare de moda, pentru a ilustra cat mai plastic avantajele noilor produse BASF pentru viticultura, Delan Pro si Sercadis.

388 de vinuri în competitie

Concursul BASF a început în luna februarie, la nivel national, si au participat producatori mici si mijlocii, cu suprafete de vita-de-vie mai mici de 100 de hectare.
În total, au fost înscrise 388 de vinuri produse în ultimii trei ani. La fiecare dintre cele patru etape regionale s-au ales 9 vinuri finaliste, cate trei pentru fiecare categorie: alb, rosé si rosu. Cele 36 de vinuri calificate în marea finala de la Cluj au fost apoi din nou evaluate de comisia formata din expertii Asociatiei Degustatorilor Autorizati din Romania (ADAR). Evaluarea celor 36 de probe de vin, cate 9 pentru fiecare dintre cele trei categorii, s-a facut cu o zi înaintea galei de premiere.
Presedintele juriului, Georgel Costache, glumea apoi ca nu au avut o sarcina prea usoara.

Sa trecem în revista castigatorii

La categoria vinuri albe marele premiu a fost primit de un Sauvignon Blanc, sec, din 2017, creat de Crama Corcova.
"Am fost foarte încantati sa primim premiul cel mare si ne bucuram sa vedem ca au fost apreciate calitatile vinului nostru," a spus Stefan Damboviceanu, proprietarul Cramei Corcova.
La categoria vinuri rosé, marele castigator a venit din Muntenia, de la Domeniile Dealu Mare. Este un cupaj realizat în 2017 din Feteasca Neagra, Shiraz, Pinot Noir si Cabernet Sauvignon.
"Eram emotionat înca de cand am vazut nominalizarile. Tocmai le spuneam colegilor ca am fost nominalizati, cand s-a anuntat numele castigatorului. A fost o surpriza imensa", radea fericit Claudiu Porumb, oenologul care a format vinul. La vinuri rosii, marele premiu a fost adjudecat de o Feteasca Neagra din 2015, produsa de Crama Licorna. Este pentru al treilea an la rand cand Gabriel Lacureanu, oenologul casei, urca pe scena finalei "Povesti cu vinuri romanesti" în calitate de castigator. "Este rezultatul muncii unei echipe care, din punctul meu de vedere, confirma înca o data profesionalismul, rigoarea si constanta efortului depus în tot ceea ce facem. Vreau sa multumesc BASF, care, prin premiile oferite, ne-a ajutat atat din punctul de vedere al vizibilitatii, cat si în ceea ce priveste cresterea calitativa a productiei, datorita utilajului de aplicare a tratamentelor", a spus Gabriel Lacureanu.


Arpad DOBRE

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr. 17 din 2 mai 2018



Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."