Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Pentru un nevazator, vinul este ca muzica

Simona Smultea s-a nascut fara vedere, dar acest lucru nu a oprit-o sa traiasca. Ba as spune ca i-a dat o forta interioara pe care cei cu toate simturile nu o au. A terminat mai întai facultatea, la Universitatea de Medicina din Timisoara. Apoi a intrat la Scoala Populara de Arta, ca sa traiasca si o viata de solista folclorica. Intre timp, a absolvit un curs de specializare în vin, WSET nivelul 2, si a devenit degustator autorizat.

"Îmi place mult sa cant, sa dansez, sa particip la degustari de vinuri, în tara si în strainatate", povesteste ea zambind. "Sunt invitata si la spectacole, sa cant folclor." Parca vrea sa te convinga de viata ei dinamica, pe masura varstei frumoase.
Tanara nevazatoare a bifat pana acum peste 30 de degustari de vinuri, în toata Europa. Isi aminteste rapid cum a fost la Bucuresti, în Serbia, la Barcelona. Ascult atent detalii, impresii. Are un spirit de observatie de invidiat.
In fiecare an Simona Smultea este ghid al Salonului caritabil de vinuri Rovinhud, care se desfasoara la Timisoara. Rovinhud este un eveniment de strangere de fonduri pentru persoanele cu deficiente.
Nici nu i-a fost usor sa ajunga sa cunoasca tainele vinului. "Am dat examenul la Wine Business Romania, care are acreditare de la organizatia din Londra. La început mi-a fost foarte teama ca nu ma voi descurca. Dar am fost sprijinita mult de prieteni si de colegi. Si acum îmi amintesc primul vin pe care l-am degustat profesionist. A fost un Tokai. Mi-a ramas în minte, mi-a placut subtilitatea lui. De-a lungul timpului am participat la alte degustari de vinuri si am descoperit alte soiuri. Dar acela de Tokai înca staruie în amintiri. Acum, nu pot spune ca am un vin preferat, dar sunt vinuri carora le-am descoperit calitatile si nu le mai uit."

Pentru Simona Smultea, vinul e ca muzica. Il simte cursiv. Nu toti oamenii prefera acelasi vin, cum nu toti asculta aceeasi muzica. "De aceea este buna diversitate în muzica si în vin, sa satisfaca gusturile tuturor."
La examenul pentru nivelul I al cursului a fost ajutata de un bun prieten, Zoltán Szövérdfi-Szép, coordonatorul Rovinhud.
"Eu îi citeam întrebarea si raspunsurile si ea îl alegea pe cel corect. Fiind nivelul I, a dat cu mine examenul. Pentru a avea o proba, totul a fost filmat. Ca sa nu exista dubii ca am ajutat-o. Pentru nivelul II, examenul a fost dat riguros, cu organizatorii cursului. Ei i-au citit subiectele, iar Simona alegea raspunsul. Stiti, cursul costa 500 euro, dar pentru ea a fost totusi gratuit."

Astazi Simona Smultea este o tanara foarte încrezatoare în fortele ei, desi viata i-a aratat destule greutati. De fapt, cel mai tare o deranjeaza deplasarile prin oras. Nici traversarea strazilor, nici mijloacele de transport în comun nu sunt adaptate pentru nevazatori. Asa ca, atunci cand merge în oras, trebuie sa fie însotita.
Pasiunea pentru vin o împinge la niveluri superioare de recunoastere profesionala. "În acest domeniu niciodata nu ai atins limitele. Eu vreau sa învat în continuare, sa aflu mai multe despre vinuri si vreau sa merg mai departe, la un nivel mai ridicat. Intr-o zi o sa organizez eu degustari."

Gheorghe MIRON
corespondent Campia de Vest


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."