Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Dumitru Manole: al doilea tratament la paioase trebuie facut mai devreme ca în alti ani

Dumitru Manole cultiva aproape 800 de hectare în judetul Constanta, la Amzacea. Acesta remarca faptul ca în multe lanuri graul este în fenofaza de la internodul doi la internodul trei.
Incepand din luna decembrie în judetul Constanta, dar si în general în Dobrogea, nu a fost iarna adevarata. Au fost temperaturi ridicate fata de normalul perioadei. La final de martie au cazut ninsorile care au adus un strat de zapada nu mai mare de 15-20 cm si a urmat o perioada cu precipitatii. Pe acest fond s-au instalat o serie de agenti de daunare, spune Manole. Nici tratamentele nu le-a putut face la timp, deoarece nu s-a putut intra în camp. Precipitatiile, chiar daca nu au avut un volum mare, au venit la intervale scurte.

In aceste conditii, unele lanuri au densitate mare, de 800-1.000 de pl/mp, datorita conditiilor bune de vegetatie, fapt ce favorizeaza instalarea bolilor.
Manole spune ca a întalnit în lanuri de orzoaica Sfasierea frunzelor. Etajul inferior de frunze este uscat. "La aceasta data sunt unele exploatatii care nu au terminat primul tratament cu fungicide la cerealele paioase de toamna. Acum trebuie sa intram la tratamentul 2 cu fungicide. Avem Rincosporium la solele de orz-orzoaica, Pyrenophora si Puccinia graminis. Este o plateta larga de agenti de daunare", explica Manole.

Fermierul a realizat loturi comparative cu noua soiuri de grau. A observat ca sunt afectate mai ales soiurile intensive de grau din import, mai sensibile la acesti agenti de daunare. In cazul soiurilor romanesti Litera si Miranda, produse la Fundulea, frecventa si intensitatea atacurilor bolilor amintite sunt mult mai reduse. Se remarca si discrepanta dintre aspectul culturilor privite de pe sosea, care arata bine, si realitatea din camp. Aplicarea celui de-al doilea tratament este absolut necesara.
"In alte zone ale Romaniei climatul este de alta maniera, sunt temperaturi ridicate, de 26-27 de grade. Aici, la malul marii, am avut doua zile cu 20 de grade, iar în rest au fost 14-15 grade si zile întregi cu ceata, fenomen care a favorizat atacul bolilor".
De obicei tratamentul al doilea era ultimul si îl facea în fenofaza de burduf, pana la înflorirea graului. "Dupa acest al doilea tratament vom observa daca atacul continua sau este stopat. In functie si de conditiile meteorologice, probabil ca va mai fi nevoie de un tratament", crede Manole, cu riscul de a-l contrazice multi, care spun ca este prea scump.
"Trebuie sa ne concentram la orz si grau sa obtinem productii de peste 8 tone, spre 10 tone/ha. Nu este o himera. Este singura sansa a fermierului."
Cerealele paioase sunt foarte importante pentru Dumitru Manole, întrucat din 820 ha cultivate 403 sunt ocupate cu grau, din care 200 pentru multiplicare de samanta.

Adrian MIHAI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."