Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Subventiile din Romania dupa 2021

Pentru Romania, banii pentru subventii nu se vor reduce, ca pentru alte tari, în PAC 2021-2027. Ba chiar cresc usor, cu 0,4%, spun informatiile obtinute deocamdata de la Comisia Europeana. Dar, la dezvoltare rurala, se anunta reduceri în jur de 15-16%, spun sursele noastre. Lumea serioasa face deja calcule despre ce va însemna viitorul PAC, înainte de anuntul detaliat al Comisiei Europene, de pe 29 mai.

În cazul Romaniei, anvelopa de subventii nu va fi taiata în PAC 2021-2027, ci creste cu 0,4%, ajungand la o suma totala de 13,37 miliarde de euro, arata informatiile din acest moment despre planurile Comisiei.
Reducerile de 5% anuntate de Comisie pentru bugetul pentru subventii sunt acoperite, în cazul Romaniei, de sumele primite în plus pentru continuarea convergentei, adica pentru egalizarea subventiilor. Cu o mana se ia, cu o mana se da, deci la final ramanem cu aceeasi bani.
Media europeana pentru plata pe hectar este acum de 269 de euro si va fi mai mica în noul PAC, daca se reduce bugetul. Or, statele care au subventii mai mici fata de 90% din medie vor primi bani în plus, prin continuarea convergentei. Mai exact, 50% din diferenta. Astfel, Romaniei i-ar reveni un plus pe hectar din 2026.
Vestea mai putin buna e ca se pregateste reducerea banilor pentru dezvoltare rurala cu 15% sau chiar cu 16%. Asta va presupune ca statul sa suplineasca acesti bani sau o parte din ei, ceea ce nu e plauzibil pentru Romania. Sau ar putea transfera bani de la subventii pentru a se acoperi gaura de la Pilonul 2.
În ceea ce priveste plafonarea subventiilor, se pare ca, mai ales la presiunea ONG-urilor, Comisia se vede fortata sa sustina un prag de 60.000 de euro pe ferma. Se va tine însa cont de costurile cu forta de munca din ferme. Banii rezultati din plafonare ar ramane la nivelul statului membru, nu s-ar întoarce la Bruxelles. Ramane de vazut însa daca planul Comisiei va fi acceptat. Nu este exclus ca, dupa negocieri, sa se accepte si o plata redistributiva.
Franta s-a declarat deja nemultumita de taierile bugetare pentru politica agricola si, împreuna cu Spania, organizeaza la finalul lunii o întalnire la Madrid, cu alte state care se opun. Nici Parlamentul European nu este de acord cu reducerea la agricultura propusa de Comisie. Deci discutiile abia încep.

Alta veste îngrijoratoare este ca va exista un Plan strategic pe tara, pentru agricultura, care va cuprinde si partea de subventii si partea de dezvoltare rurala. Nu va mai exista PNDR, ca pana acum. În consecinta, va trebui sa raportam anual cum ne îndeplinim obiectivele pe ambele directii, or, asta va însemna un efort administrativ imens. Va fi nevoie si de un nou soft si de integrarea celor doua agentii acum separate, AFIR si APIA.

Deocamdata, aceste informatii circula pe surse. Pe 29 mai, Comisia va anunta însa mai clar care sunt planurile sale pentru PAC post-2020 si încep negocierile. Suntem pregatiti?

Veronica HUZA

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."