Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Subventiile din Romania dupa 2021

Pentru Romania, banii pentru subventii nu se vor reduce, ca pentru alte tari, īn PAC 2021-2027. Ba chiar cresc usor, cu 0,4%, spun informatiile obtinute deocamdata de la Comisia Europeana. Dar, la dezvoltare rurala, se anunta reduceri īn jur de 15-16%, spun sursele noastre. Lumea serioasa face deja calcule despre ce va īnsemna viitorul PAC, īnainte de anuntul detaliat al Comisiei Europene, de pe 29 mai.

Īn cazul Romaniei, anvelopa de subventii nu va fi taiata īn PAC 2021-2027, ci creste cu 0,4%, ajungand la o suma totala de 13,37 miliarde de euro, arata informatiile din acest moment despre planurile Comisiei.
Reducerile de 5% anuntate de Comisie pentru bugetul pentru subventii sunt acoperite, īn cazul Romaniei, de sumele primite īn plus pentru continuarea convergentei, adica pentru egalizarea subventiilor. Cu o mana se ia, cu o mana se da, deci la final ramanem cu aceeasi bani.
Media europeana pentru plata pe hectar este acum de 269 de euro si va fi mai mica īn noul PAC, daca se reduce bugetul. Or, statele care au subventii mai mici fata de 90% din medie vor primi bani īn plus, prin continuarea convergentei. Mai exact, 50% din diferenta. Astfel, Romaniei i-ar reveni un plus pe hectar din 2026.
Vestea mai putin buna e ca se pregateste reducerea banilor pentru dezvoltare rurala cu 15% sau chiar cu 16%. Asta va presupune ca statul sa suplineasca acesti bani sau o parte din ei, ceea ce nu e plauzibil pentru Romania. Sau ar putea transfera bani de la subventii pentru a se acoperi gaura de la Pilonul 2.
Īn ceea ce priveste plafonarea subventiilor, se pare ca, mai ales la presiunea ONG-urilor, Comisia se vede fortata sa sustina un prag de 60.000 de euro pe ferma. Se va tine īnsa cont de costurile cu forta de munca din ferme. Banii rezultati din plafonare ar ramane la nivelul statului membru, nu s-ar īntoarce la Bruxelles. Ramane de vazut īnsa daca planul Comisiei va fi acceptat. Nu este exclus ca, dupa negocieri, sa se accepte si o plata redistributiva.
Franta s-a declarat deja nemultumita de taierile bugetare pentru politica agricola si, īmpreuna cu Spania, organizeaza la finalul lunii o īntalnire la Madrid, cu alte state care se opun. Nici Parlamentul European nu este de acord cu reducerea la agricultura propusa de Comisie. Deci discutiile abia īncep.

Alta veste īngrijoratoare este ca va exista un Plan strategic pe tara, pentru agricultura, care va cuprinde si partea de subventii si partea de dezvoltare rurala. Nu va mai exista PNDR, ca pana acum. Īn consecinta, va trebui sa raportam anual cum ne īndeplinim obiectivele pe ambele directii, or, asta va īnsemna un efort administrativ imens. Va fi nevoie si de un nou soft si de integrarea celor doua agentii acum separate, AFIR si APIA.

Deocamdata, aceste informatii circula pe surse. Pe 29 mai, Comisia va anunta īnsa mai clar care sunt planurile sale pentru PAC post-2020 si īncep negocierile. Suntem pregatiti?

Veronica HUZA

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.