Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Trenul neonicotinoidelor nu este unul pierdut

Desi statele membre au votat, pe 27 aprilie, majoritar pentru interzicerea neonicotinoidelor, Arnaud Perrein, presedintele APPR, se declara optimist si sustine ca mai sunt sanse ca Romania, dar si alte state sa primeasca derogari.

"Din punctul meu de vedere, statele care au votat pentru interzicere practic nu au avut de ales. Pentru ca EFSA a declarat īn mod oficial ca neonicotinoidele pot dauna albinelor. Fata de populatie, fata de opinia publica din tarile lor, nu puteau sa spuna ca autorizeaza īn continuare, ca nu se īntampla nimic, atat timp cat EFSA a zis ca sunt periculoase. Dar interzicerea merge asa de departe, pentru utilizarea la grau, sfecla, la toate culturile si practic toate statele agricole europene vor fi foarte afectate. Sfecla de zahar este si īn Romania, dar īn Franta este o cultura mult mai importanta. Cultura graului este esentiala īn toata Europa. Fara neonicotinoide ce ne facem? A devenit o problema europeana. Poate e un semn bun pentru noi, poate se vor da derogari pana cand cercetarea va gasi o solutie si va īnlocui aceste neonicotinoide.?

Faptul ca a fost interzisa folosirea neonicotinoidelor la toate culturile este, potrivit fermierului din Mihail Kogalniceanu, o problema economica majora īn toata Europa.
"Fermierul european, care nu o duce prea bine īn perioada aceasta, nu are nevoie de asa ceva si va fi o masura chiar catastrofala. Nu mai e numai problema noastra cu Tanymecus, este problema tuturor. Toate statele vor sustine o derogare multipla pana se vor gasi īnlocuitori eficace. Noi am avut derogare de 10 ori deja si o sa avem si de 20 de ori, pana se va gasi un īnlocuitor. Este mai multa speranta acum decat īnainte. Speram sa faca un front comun toate statele care au probleme si sa zica «mai avem nevoie de derogari»?, adauga acesta.

Daca s-ar fi interzis folosirea produselor numai pentru porumb si floarea-soarelui, situatia era mai "delicata?, dupa cum catalogheaza Arnaud Perrein. "In Franta si īn alte state exista un produs, nu asa de bun, dar au gasit cat de cat ceva īnlocuitor pentru cele doua culturi. Era problematic, dar nu atat de grav pentru fermierii de acolo. Dar acum s-a interzis pentru toate culturile care sunt tratate cu asa ceva la samanta. Suntem cu totii acum, iar nenorocirea asta are acest punct pozitiv.?
Presedintele APPR si-a pus mari sperante īn functionarii de la Bruxelles, care vor īntelege apelul fermierilor pro-neonicotinoide.

"State precum Belgia si Germania au probleme la sfecla. Ei sunt mai bine organizati decat noi si deja fac front comun ca sa obtina derogari. Si vor obtine īn mod sigur derogari. In Bruxelles sunt si oameni care gandesc si care sunt rationali. Daca este un impact economic major, acum, cand vorbim de Mercosur (blocul comercial Sud-American, compus din Argentina, Brazilia, Paraguay si Uruguay), de acordul cu America de Nord, nu este momentul sa pui acest tip de interzicere la producatorul agricol din Europa. Parerea mea, caci nu putem sa fim siguri niciodata, este ca nu se va interzice si o sa avem derogare īn continuare?, completeaza el.

Pe de alta parte, nu trebuie uitat īn tot acest calcul si faptul ca sunt state care au votat pentru interzicere, desi intern fermierii nu erau de acord, precum Franta.
"Romania este un caz fericit, īn sensul ca pozitia nationala a Romaniei este īn aceeasi directie cu producatorii. Dar īn Franta si īn alte state producatorii sunt pentru OMG, sunt pentru glifosat, pentru neonicotinoide, dar statul are pozitie diferita. Pentru ca producatorii agricoli sunt 2-3% din populatia activa si ONG-urile sunt foarte puternice, mult mai puternice ca producatorii.?

Arnaud Perrein sustine ca este mai optimist astazi decat a fost acum un an. "Cu elanul acesta antieuropean, care exista peste tot īn Europa, dar mai ales īn tarile din Est, nu este un moment sa pui o masura din asta care nu va fi deloc populara.?

a consemnat
Alina BARDAS

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.