Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Cum convingem cateva milioane de romani sa revina acasa?

Din '90 încoace Romania a pierdut cam 4 milioane de oameni apti de munca. Au plecat nebagati în seama de niciun guvern. Unii zic ca ar fi mai multi, peste 5 milioane. Nu au plecat lenesii si hotii (ori nu doar ei). Au plecat cei harnici, care voiau sa faca ceva cu viata lor si aveau si energie pentru asta. Altfel ramaneau aici, în satele în care se traieste la birt si pe caiet.

Acum, cand lipsa fortei de munca pune la încercare afacerile din toata tara, liderii politici ne leagana cu promisiunea ca vor face ei ceva (nu stiu nici ei ce, doar spun ca vor face) sa îi întoarca pe pribegi acasa.

Un astfel de gol, de cateva milioane de oameni, nu se umple la loc peste noapte. Dar tot merita început de undeva. In primul rand, pentru ca cei care ar veni înapoi ar aduce cu ei spiritul de întreprinzator european, pe care l-au exersat cu anii. Scoala muncii printre straini le-a fost mai buna decat orice curs de conversie profesionala ar fi facut pe aici.

Ca sa vina înapoi, oamenii trebuie momiti cu ceva. Nu este suficient un salariu mai mare. Trebuie sa le aratam ca am schimbat totul. Ca avem un sistem administrativ mai putin birocratic, ca pentru o hartie nu trebuie sa te caciulesti la toata primaria.

Trebuie sa ne gandim si la copiii lor si poate nu ar strica sa impunem profesorilor sa fie ceva mai elastici în metoda. Lucreaza totusi cu pui de om, nu cu lemn, sa dea cu barda.

Omul se mai si îmbolnaveste (Doamne fereste!), deci vrea un sistem sanitar cu respect fata de pacientul care plateste medicilor si asistentelor salariul, dar si niste spitale în care nu mori cu zile de la bacilii de pe pereti.

Apoi, pe oamenii astia trebuie sa-i convingem sa se duca la tara. Ce sa faca acolo? 90% din viata economica a unui sat este agricultura. Fermele mari merg bine, dar tot mai putini oameni lucreaza efectiv pe camp. Asa ca cei întorsi acasa ar trebui sa fie sprijiniti sa îsi faca ceva afaceri, mici ferme de legume, de zootehnie, pensiuni, ca tot e la moda printre oraseni agroturismul.

Ar trebui de fapt sa îi încurajam sa faca orice. Avem 2.600 de comune. Ar trebui sa avem si 2.600 de brutarii, daca nu cumva 5.000. Si 2.600 de cofetarii, de magazine de haine, de magazine de bijuterii chiar.

In timp ce Guvernul se preface ca lucreaza la strategii, cei plecati afara se înradacineaza acolo tot mai mult. Din 7 miliarde de euro pe an, de altadata, acum mai trimit acasa doar 3. Peste cativa ani nu vor mai trimite nimic.

Andrei Ostroveanu


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.