Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Cum convingem cateva milioane de romani sa revina acasa?

Din '90 încoace Romania a pierdut cam 4 milioane de oameni apti de munca. Au plecat nebagati în seama de niciun guvern. Unii zic ca ar fi mai multi, peste 5 milioane. Nu au plecat lenesii si hotii (ori nu doar ei). Au plecat cei harnici, care voiau sa faca ceva cu viata lor si aveau si energie pentru asta. Altfel ramaneau aici, în satele în care se traieste la birt si pe caiet.

Acum, cand lipsa fortei de munca pune la încercare afacerile din toata tara, liderii politici ne leagana cu promisiunea ca vor face ei ceva (nu stiu nici ei ce, doar spun ca vor face) sa îi întoarca pe pribegi acasa.

Un astfel de gol, de cateva milioane de oameni, nu se umple la loc peste noapte. Dar tot merita început de undeva. In primul rand, pentru ca cei care ar veni înapoi ar aduce cu ei spiritul de întreprinzator european, pe care l-au exersat cu anii. Scoala muncii printre straini le-a fost mai buna decat orice curs de conversie profesionala ar fi facut pe aici.

Ca sa vina înapoi, oamenii trebuie momiti cu ceva. Nu este suficient un salariu mai mare. Trebuie sa le aratam ca am schimbat totul. Ca avem un sistem administrativ mai putin birocratic, ca pentru o hartie nu trebuie sa te caciulesti la toata primaria.

Trebuie sa ne gandim si la copiii lor si poate nu ar strica sa impunem profesorilor sa fie ceva mai elastici în metoda. Lucreaza totusi cu pui de om, nu cu lemn, sa dea cu barda.

Omul se mai si îmbolnaveste (Doamne fereste!), deci vrea un sistem sanitar cu respect fata de pacientul care plateste medicilor si asistentelor salariul, dar si niste spitale în care nu mori cu zile de la bacilii de pe pereti.

Apoi, pe oamenii astia trebuie sa-i convingem sa se duca la tara. Ce sa faca acolo? 90% din viata economica a unui sat este agricultura. Fermele mari merg bine, dar tot mai putini oameni lucreaza efectiv pe camp. Asa ca cei întorsi acasa ar trebui sa fie sprijiniti sa îsi faca ceva afaceri, mici ferme de legume, de zootehnie, pensiuni, ca tot e la moda printre oraseni agroturismul.

Ar trebui de fapt sa îi încurajam sa faca orice. Avem 2.600 de comune. Ar trebui sa avem si 2.600 de brutarii, daca nu cumva 5.000. Si 2.600 de cofetarii, de magazine de haine, de magazine de bijuterii chiar.

In timp ce Guvernul se preface ca lucreaza la strategii, cei plecati afara se înradacineaza acolo tot mai mult. Din 7 miliarde de euro pe an, de altadata, acum mai trimit acasa doar 3. Peste cativa ani nu vor mai trimite nimic.

Andrei Ostroveanu


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."