Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
De-a baba-oarba la alegerea soiurilor de grau

Mult timp am deplans faptul ca nu avem o lista a soiurilor de grau recomandate pentru fiecare regiune din tara. Acum avem chiar mai multe liste. Asociatii profesionale cum ar fi APPR, distribuitori de samanta (Confert si Redoxin) sau multiplicatori de samanta au efectuat testari în camp, folosind sau nu metode statistice (microparcele, în 3 repetitii).
În urma cu cateva zeci de ani, proportia graului englezesc în painea din Marea Britanie era de 5-10%. Acum este peste 40%. Aceasta înseamna ca exista soiuri si în climatul umed, oceanic, care au calitati superioare pentru panificatie. De aceea, nu este de mirare ca soiurile create în astfel de tari au ajuns sa fie rezistente la seceta si arsita, ba chiar si la frig.

La noi, soiurile straine sunt promovate prin campanii intense si inteligente de marketing, "încet-încet iau fata" soiurilor romanesti. Si iata de ce:
Descrierea soiurilor straine poate satisface cerintele celui mai "mofturos trader" de cereale, oferind în acelasi timp fermierilor iluzia ca pot raspunde cerintelor mereu schimbatoare ale morarilor sau comerciantilor de cereale. Iata cum sunt descrise cateva soiuri: productii mari pe toate tipurile de sol, calitate de panificatie buna, masa hectolitrica buna, MMB bun, continut de proteina bun, gluten bun, indice de cadere bun.

Daca analizam informatiile din cataloagele de seminte, e greu sa-ti dai seama cui folosesc descrierile soiurilor. De aceea, acum, dupa ce avem liste cu soiuri recomandate, ne trebuie descrieri corecte si utile ale soiurilor. Cum ar fi: "se poate semana de la 1 octombrie, cu o densitate de 330 bg/mp, la 30 noiembrie, cu densitatea de 380 bg/mp". Sau: "se recomanda aplicarea, a cel putin, a unui tratament foliar, mai ales dupa faza de înspicat, pentru protectia împotriva septoriozei, ruginii brune si galbene" etc.

Ca nu se acorda mare atentie modului cum sunt descrise soiurile, se vede din faptul ca anumite caracteristici nu sunt adaptate criteriilor romanesti. Multe soiuri straine sunt descrise ca apartinand clasei "elita", care nu este utilizata în Romania. Dar, bineînteles, toata lumea întelege ca are o calitate superioara. Deci nu ar fi foarte grav.

Alta situatie este în cazul lucrului mecanic alveografic (W). Valorile care sunt mentionate la soiurile straine sunt caracteristice fainii nepanificabile dupa criteriile descrise în Romania de catre Octavian Guler.

Horia-Victor Halmajan


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.