Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Iluzia ca ministrul poate sa influenteze pretul

"Ministrul Agriculturii spune ca avem productie istorica la grau. Cu aceste declaratii ne-a bagat mana īn buzunar?, declara razboinic Laurentiu Baciu īntr-o conferinta de presa. Si nu a zis-o doar o data. Ca el gandesc si altii, care vor sa creada ca pretul graului sau al porumbului fluctueaza dupa vorbele lui Petre Daea. Sau ale oricarui alt ministru o avea atunci portofoliul.

De parca ministrul, daca ar putea sa influenteze cu adevarat piata, nu ar zice si el, dupa interes, ba ca nu avem bob de rapita, ca nu s-a facut nici graul, iar porumbul nu arata deloc bine, si e putin, atat de putin... Doar-doar vor primi agricultorii ceva mai mult pe tona si ar mai scapa de gura lor.

In jurul nostru, pietele agricole practica transparenta. Daca vor sa manipuleze bursele, cu gandul la zbateri de pret, o fac fin, cu manusi. Pana si Ucraina, mai opaca atunci cand vine vorba de comunicarea de cifre, tot are un oficios care mai anunta cate ceva despre piata interna.

Apoi, nici nu ai nevoie sa astepti declaratiile ministrului ca sa stii precis cat anume se recolteaza īntr-o tara sau alta. Departamentul american al Agriculturii (USDA) are o echipa de 1.000 de oameni care doar cu asta se ocupa. Cu estimari ale productiilor īn fiecare tara de pe glob. Pentru precizie, au si niste sateliti.

Americanii au un buget atat de mare pentru estimari agricole īncat oamenii lor de analiza calatoresc īn fiecare an īn tarile pe care le supravegheaza, pentru a-si perfectiona raportarile. USDA stie starea culturilor pe glob īn fiecare luna, nu o data pe an, ca ministrul nostru. Iar buletinele lor de analiza se vand īn toata lumea. Si noi publicam informatii din aceste "rapoarte?.

Sa nu credem ca doar statele si-au perfectionat asemenea instrumente. Marii traderi de cereale le au si ei. Poate nu la fel de bine finantate, dar cu antene bine antrenate. Iar unii traderi sunt pe piata de vreo doua centenare, ca tot este la moda unitatea asta de masura.

Acum 20 de ani, cand Daniel Botanoiu si Nicolae Stefan īnchegau īn Profitul agricol primele articole despre bursele lumii, au fost oameni care ne sunau sa ne īntrebe cum se citesc, ce īnseamna FOB, de ce sunt cotatii la Chicago si preturi la Rotterdam, si una, si alta. Le-am raspuns, de fiecare data, cu gandul ca piata are nevoie de informatii reale.

Andrei OSTROVEANU

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.