Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Prelungirea tranzitiei pentru igiena laptelui

Romania a solicitat Comisiei Europene prelungirea cu cel putin un an a perioadei de tranzitie pentru alinierea la cerintele comunitare de igiena a laptelui materie prima, a declarat presedintele ANSVSA, Radu Roatis.

“Am facut o solicitare catre Comisie fata de prelungirea perioadei cu un an, maximum doi ani, vizavi de obtinerea laptelui materie prima. La sfarsitul acestui an expira perioada de derogare acordata Romaniei pentru laptele materie prima. Am avut initial patru ani, dar s-a renuntat la doi. Apoi, din cauza crizei, sistemul bancar nu a mai putut sustine programele din ferme pentru alinierea la standardele CE vizavi de numarul total de germeni si de celule somatice din laptele materie prima. Am facut aceasta solicitare de prelungire catre Comisie pentru ca sunt oameni care au facut investitii si eforturi majore ca sa atinga acest obiectiv”, a precizat Roatis.

Laptele crud de vaca trebuie sa indeplineasca standardul de calitate din UE, respectiv numarul total de germeni sa fie mai mic sau egal cu 100.000/mililitru, iar numarul de celule somatice mai mic sau egal cu 400.000/mililitru. In aceste conditii, fermierii trebuie sa produca numai lapte de calitate europeana (care respecta parametrii de igiena, de curatenie si de sanatate ai animalului si ai mediului de crestere), iar procesatorii trebuie sa preia numai lapte conform standardelor UE.
Potrivit presedintelui ANSVSA, producerea de lapte conform va rezolva si o problema sociala majora existenta in Romania, deoarece taranii care cresc vaci in gospodariile proprii vor putea obtine un pret mai bun la vanzare.
In negocierile cu Uniunea Europeana, Romania a primit dreptul sa realizeze trei milioane de tone de lapte pe an, din care doua milioane de tone au fost alocate pentru vanzare directa, iar un milion de tone pentru livrari catre fabricile de procesare.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."