Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Ingrosam paiul cu un retardant de crestere

Lectie despre cultura graului, cu Dimitrie Musca:

Cultura de grau arata exceptional. Anul acesta trebuie sa facem cel putin 7.500 de kilograme la hectar. Fertilizarea cu ingrasaminte complexe am facut-o in toamna, astfel incat prima actiune de anul acesta va fi in jurul datei de 1 aprilie, cand facem un tratament de ierbicidare si cu un retardant de crestere, pentru ingrosarea paiului.

La ora actuala, am facut recoltarea monolitilor din camp si am controlat densitatea actuala intrucat, din toate datele si buletinele meteo, se pare ca in zona noastra nu vom mai avea temperaturi mai mici de minus 4-5 grade. Am constatat ca densitatea cea mai mica la ora actuala este de 720 de plante/mp si merge pana la 800 de plante/mp.
Cultura arata exceptional. Anul acesta trebuie sa facem cel putin 7.500 de kilograme la hectar. Este o densitate maxima si pentru noi, care utilizam in mod obisnuit densitati mari tocmai pentru ca vrem sa obtinem productie mare si sa eliminam faza infratire. Ne intereseaza numarul de spice obtinute din plante semanate, nu din frati. O planta semanata si rasarita face 40 de boabe in spic, iar o planta din frati face doar 6-7 boabe in spic. Inhibarea infratirii se produce pe cale naturala. In momentul in care o cultura este cu o densitate mica, planta infrateste si face 1-2 frati. In momentul in care avem o densitate mare, fenomenul de infratire este mult mai mic.
Am fertilizat in toamna cu 500 de kilograme de ingrasaminte complexe (27-13,5-0) si mai dam inca 50 de kilograme de uree pe parcursul tratamentului impotriva bolilor si a daunatorilor. Vom face aproximativ trei tratamente impotriva bolilor foliare. Ultimul tratament va fi la inspicare, cu o substanta pe baza de tebuconazol. Toate tratamentele le facem cu avionul. La fiecare tratament vom adauga si circa 15 kilograme de uree, constituind o mica fertilizare foliara.

Primul tratament, la 1 aprilie

Anul acesta, in iarna, nu am intervenit cu nimic asupra culturii. Prima actiune de anul acesta o vom face, cu aproximatie, la 1 aprilie. In aceasta etapa, odata cu ierbicidarea, facem si un tratament cu un produs retardant de crestere. Folosim Modus, 400 g pe hectar, pentru a ingrosa paiul, cu scopul de a preintampina fenomenul de cadere. Astfel, vom putea avea si o viteza mare de recoltare.
Apoi mai vin 2-3 tratamente cu fungicide, impotriva bolilor, la intervale de aproximativ 3 saptamani. La fiecare tratament mai adaugam circa 15-20 de kilograme de uree care se dizolva in apa.
La tratamentele pe care le facem, vom folosi cantitati chiar mai mari decat cele prevazute de Codexul de exploatare si buletinele de insotire a materialelor, pentru ca avem densitate mai mare.

Fara ierbicide hormonale

Trebuie urmarite buruienile. Unele ierbicide nu combat toate buruienile si, atunci, trebuie sa alegi cel mai complex ierbicid. Eu, in momentul actual, nu mai folosesc ierbicide hormonale, adica cele pe baza de 2,4D, sare de DMA 6 sau Dicamba. Consider ca au efecte negative asupra productiei si le-am eliminat in totalitate.
Folosesc anul acesta Cerlit. La grau, am scos de cativa ani aceste produse hormonale cu efecte fitotoxice, dar acum nu le mai folosesc nici la porumb.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."