Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Ingrosam paiul cu un retardant de crestere

Lectie despre cultura graului, cu Dimitrie Musca:

Cultura de grau arata exceptional. Anul acesta trebuie sa facem cel putin 7.500 de kilograme la hectar. Fertilizarea cu ingrasaminte complexe am facut-o in toamna, astfel incat prima actiune de anul acesta va fi in jurul datei de 1 aprilie, cand facem un tratament de ierbicidare si cu un retardant de crestere, pentru ingrosarea paiului.

La ora actuala, am facut recoltarea monolitilor din camp si am controlat densitatea actuala intrucat, din toate datele si buletinele meteo, se pare ca in zona noastra nu vom mai avea temperaturi mai mici de minus 4-5 grade. Am constatat ca densitatea cea mai mica la ora actuala este de 720 de plante/mp si merge pana la 800 de plante/mp.
Cultura arata exceptional. Anul acesta trebuie sa facem cel putin 7.500 de kilograme la hectar. Este o densitate maxima si pentru noi, care utilizam in mod obisnuit densitati mari tocmai pentru ca vrem sa obtinem productie mare si sa eliminam faza infratire. Ne intereseaza numarul de spice obtinute din plante semanate, nu din frati. O planta semanata si rasarita face 40 de boabe in spic, iar o planta din frati face doar 6-7 boabe in spic. Inhibarea infratirii se produce pe cale naturala. In momentul in care o cultura este cu o densitate mica, planta infrateste si face 1-2 frati. In momentul in care avem o densitate mare, fenomenul de infratire este mult mai mic.
Am fertilizat in toamna cu 500 de kilograme de ingrasaminte complexe (27-13,5-0) si mai dam inca 50 de kilograme de uree pe parcursul tratamentului impotriva bolilor si a daunatorilor. Vom face aproximativ trei tratamente impotriva bolilor foliare. Ultimul tratament va fi la inspicare, cu o substanta pe baza de tebuconazol. Toate tratamentele le facem cu avionul. La fiecare tratament vom adauga si circa 15 kilograme de uree, constituind o mica fertilizare foliara.

Primul tratament, la 1 aprilie

Anul acesta, in iarna, nu am intervenit cu nimic asupra culturii. Prima actiune de anul acesta o vom face, cu aproximatie, la 1 aprilie. In aceasta etapa, odata cu ierbicidarea, facem si un tratament cu un produs retardant de crestere. Folosim Modus, 400 g pe hectar, pentru a ingrosa paiul, cu scopul de a preintampina fenomenul de cadere. Astfel, vom putea avea si o viteza mare de recoltare.
Apoi mai vin 2-3 tratamente cu fungicide, impotriva bolilor, la intervale de aproximativ 3 saptamani. La fiecare tratament mai adaugam circa 15-20 de kilograme de uree care se dizolva in apa.
La tratamentele pe care le facem, vom folosi cantitati chiar mai mari decat cele prevazute de Codexul de exploatare si buletinele de insotire a materialelor, pentru ca avem densitate mai mare.

Fara ierbicide hormonale

Trebuie urmarite buruienile. Unele ierbicide nu combat toate buruienile si, atunci, trebuie sa alegi cel mai complex ierbicid. Eu, in momentul actual, nu mai folosesc ierbicide hormonale, adica cele pe baza de 2,4D, sare de DMA 6 sau Dicamba. Consider ca au efecte negative asupra productiei si le-am eliminat in totalitate.
Folosesc anul acesta Cerlit. La grau, am scos de cativa ani aceste produse hormonale cu efecte fitotoxice, dar acum nu le mai folosesc nici la porumb.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.