Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Adrian Radulescu nu candideaza pentru Camera Agricola

Prezent la Adunarea generala, Adrian Radulescu, fost presedinte al Ligii, acum secretar de stat, a avut un dialog cu fermierii participanti. El a dat raspunsuri la probleme puse in discutie. In context, Radulescu a declarat ca nu va candida pentru presedintia Camerei Nationale Agricole, ca are cu totul alte ganduri pentru viitorul sau profesional. Si politic?

- Camerele Agricole, institutii ale agricultorilor. Radulescu considera ca viitoarele Camere Agricole vor prelua o mare parte din activitatile actuale ale Ministerului Agriculturii. El i-a indemnat pe membrii Ligii sa propuna un presedinte pentru Camera Nationala, care sa fie de la aceasta organizatie, considerand ca este cea mai reprezentativa si cu cea mai buna experienta.
Cat priveste finantarea, el a subliniat ca Ministerul Agriculturii este obligat, prin lege, ca inainte de a-si intocmi bugetul, sa incheie contracte de prestari de servicii cu Camera Nationala, pentru a prevedea in buget sumele respective. Pe de alta parte, toti membrii de drept, inscrisi la APIA, vor trebui sa plateasca aceasta cotizatie. Suma, in opinia sa, ar putea fi de 10 euro/ha.
Radulescu a adus in discutie si tema politizarii Camerelor si a promis ca se va ocupa de buna organizare a alegerilor.
- Subventiile, din bugetul national nu sunt inca stabilite. Dar, din estimari, rezulta ca nu vor fi mai mici ca anul trecut. Acciza la motorina va fi de 21 euro/tona. Cantitatea de motorina subventionata ramane cea prevazuta in HG. Nu se va mai reduce, ca anul trecut, cand s-a diminuat cu 40%.
Din sumele utilizate in 2009 si 2010 pentru bovine (“vaca defavorizata”) se incearca alocarea si pentru sere, orez si soia clasica.
- Subventia pentru asigurari nu poate fi aplicata in forma in care este prevazuta in actul normativ. Adrian Radulescu a cerut propuneri de modificare.
- Platile pe suprafata neefectuate pana acum se vor achita pana la sfarsitul lunii martie. Secretarul de stat a tinut sa sublinieze ca, prin masurile luate, s-a reusit, pentru prima oara, ca platile sa se faca in prima parte a anului. Dorinta sa este ca, in viitor, platile sa se faca integral in decembrie-ianuarie.
- Actul normativ privind penalizarea parloagelor si a celor care nu-si lucreaza terenurile a fost retras.Trebuie elaborat un pachet legislativ pentru reglementarea tuturor problemelor legate de aceste terenuri. Intre altele: amenzile nu vor fi date de primarii, ci de directiile agricole; constatarea se va face de catre APIA etc. In prealabil, se va discuta cu proprietarii in cauza si se vor gasi solutii pentru arendare sau vanzare prin ADS. Va fi modificata Legea arendei, care va prevedea dreptul de preemptiune al vecinilor, statului si, apoi, se va putea trece la vanzare. De asemenea, se va legifera ca exploatatiile nu pot fi vandute decat in intregime, spre a se evita faramitarea.
- Comasarea terenurilor se va face doar prin vanzare. Se va emite un proiect de act normativ pentru sustinerea tinerilor fermieri. Acestia nu vor plati impozit daca vor investi in dezvoltarea fermei.
- Se afla in discutie privatizarea CEC numai cu agricultorii. Conditia preconizata este ca acestia sa aiba cel putin 80% din venituri provenite din activitati agricole.
- Irigatiile reclama rezolvarea a doua probleme. Prima este legata de proprietate. In sensul ca in proprietatea statului sa ramana numai drumurile publice. Caile de acces sa ramana in proprietatea celui care are si pamantul. A doua problema: elaborarea unui act normativ prin care apa sa fie considerata un element de infrastructura. Ca urmare, statul va fi obligat sa aduca apa pana la punctul de distribuire.



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.