Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Lasati IFN-urile sa crediteze agricultura!

Scrisoare deschisa a Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Masini Agricole<\b>


Domnului Valeriu Tabara, ministru;
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale<\i><\b>


“Domnule Ministru,<\i>
Dorim sa va aducem in atentie decizia APDRP privind declararea ca neeligibile a scrisorilor de confort eliberate de Institutiile Financiare Nebancare (IFN) pentru sesiunile de depunere proiecte spre finantare prin FEADR pe anul 2011.
Avand in vedere aceasta decizie, va solicitam sprijinul pentru reincluderea IFN-urilor in randul institutiilor financiare ce pot emite Scrisori de confort, tinand cont de faptele:
- Conform Legii nr. 93 din 8 aprilie 2009, art. 14 lit. c., institutiile financiare nebancare pot desfasura urmatoarele activitati de creditare: emitere de garantii, asumare de angajamente de garantare, asumare de angajamente de finantare.
- 75-80% dintre clientii producatorilor si importatorilor de masini agricole, titulari de proiecte selectate spre a fi finantate prin FEADR, apeleaza la IFN-uri si doar 15-20%, la bancile comerciale. Acest lucru se datoreaza faptului ca IFN-urile cu care producatorii si importatorii de masini agricole colaboreaza au experienta si si-au adaptat oferta specificului activitatii din domeniul agricol. In concluzie, eliminarea IFN-urilor va afecta negativ rata de absorbtie a fondurilor europene.
- Aceasta decizie nu respecta principiile concurentei, limitand fermierii la obtinerea Scrisorii de confort doar de la bancile comerciale, chiar daca, respectand legislatia in vigoare si IFN-urile emit astfel de documente.
- Aceasta decizie, coroborata cu faptul ca durata de analiza a dosarului la banci, in vederea eliberarii Scrisorii de confort, este foarte lunga (minim 3 luni), va face imposibila accesarea fondurilor europene de catre fermieri pentru sesiunile din semestrul I pe 2011.
- Bancile comerciale nu accepta doar echipamentul sau bunul cumparat drept garantie pentru acordarea de credite, asa cum fac majoritatea IFN-urilor. Bancile cer ipoteci suplimentare, pe bunuri imobiliare (terenuri, case etc.).
Tinand cont de argumentele prezentate mai sus, precum si de impactul negativ pe care aceasta decizie il va avea asupra parcului de masini si utilaje agricole, parc care in prezent este depasit din punct de vedere moral si tehnic, ramanem in asteptarea raspunsului Dumneavoastra si va asiguram, Domnule Ministru, de intreaga noastra disponibilitate de colaborare.

Arnaud van STRIEN<\b>
presedinte APIMAR<\i><\b>



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.