Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
In Covasna, ca si in Bulgaria, trandafirii se culeg cantand

Mai multi proprietari de terenuri din judet s-au reprofilat in aceasta primavara pe culturile de trandafiri bulgaresti pentru dulceata. Sugestia a venit din partea Asociatiei pentru dezvoltare comunitara “Sophia Nyka” din Sfantu Gheorghe, care le-a prezentat avantajele oferite de trandafiri.

Cei mai multi cultivatori de trandafiri se anunta a fi din localitatile Zabala, Dobarlau si Valea Mare, care saptamana trecuta au plantat butasi de trandafiri pentru dulceata pe o suprafata totala de aproximativ 1,1 hectare.
Butasii au fost adusi de la Institutul de cercetare a trandafirului din Kazanlak (Bulgaria), iar pentru ca mai exista cerere de rasaduri pentru inca aproximativ un hectar, saptamana viitoare va fi adus un nou transport.
Aurel Blaj, cel care conduce actiunea “trandafirul”, a declarat ca este vorba de fapt de un trandafir salbatic inrudit cu macesul, care se preteaza foarte bine pentru zonele deluroase, iar plantatiile nu sunt deloc pretentioase.

Cultivatorii de trandafiri pot solicita chiar certificare ecologica, iar in acest caz pot beneficia si de fonduri din partea Uniunii Europene.
Aurel Blaj a mai spus ca a discutat deja cu o firma interesata sa preia productia de trandafiri, desi la fel de avantajos ar fi ca producatorii sa-si valorifice pe cont propriu dulceata.

Potrivit acestuia, in Romania exista putine ferme de trandafiri de dulceata, iar doua dintre acestea se afla in Transilvania, la Topa, langa Sighisoara si la Ucea, in judetul Brasov.
In Bulgaria, in schimb, culturile de trandafiri pentru dulceata sunt precum viile la noi, iar timp de trei luni/an se culeg zilnic. Trandafirii de dulceata nu se culeg oricum, ci obligatoriu cantand.

“Sophia Nyca” este o asociatie de dezvoltare comunitara non-profit, infiintata cu binecuvantarea IPS Ioan Selejan, arhiepiscopul ortodox al Covasnei si Harghitei, iar sediul acesteia se afla in incinta Catedralei ortodoxe din Sfantu Gheorghe.



Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."