Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Cui foloseste taxarea inversa la cereale?

Ministerul Finantelor a elaborat un proiect de OUG prin care modifica Codul Fiscal, astfel incat de la 1 iunie 2011 sa poata fi aplicata taxarea inversa in domeniile cu risc crescut de frauda.

Romania a primit, la inceputul lunii mai, o derogare de la CE pentru a aplica o astfel de masura.
Taxarea inversa pentru cereale si plante tehnice se aplica pe o perioada de doi ani, pana la data de 31 mai 2013.

Ministerul Finantelor a anuntat in vara lui 2010 ca a solicitat o derogare de la CE privind aplicarea TVA prin taxarea inversa pentru livrarile de bunuri din interiorul tarii la cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne, zahar, faina, paine si produse de panificatie.
Dupa refuzul Comisiei Europene, Romania a transmis forului european, in luna decembrie a anului trecut, o scrisoare in care restrange sfera produselor. Comisia a decis sa autorizeze taxarea inversa pentru grau, secara, orz, porumb, soia, rapita, floarea-soarelui si sfecla-de-zahar.
Aceasta masura vizeaza combaterea fraudei fiscale.
Sorin Minea, presedintele Romalimenta, considera ca aceasta ordonanta ii ajuta doar pe cei cu depozite de cereale din Romania. Practic, de-acum vor cumpara cereale fara TVA si vor vinde mai departe cu TVA. E posibil ca pe ruta proprietarilor de depozite sa se mai reduca evaziunea fiscala.

Daniel Botanoiu, director executiv al FNPAR, spune ca aceasta ordonanta este buna doar daca se va modifica si Codul Fiscal in ce priveste returnarile de TVA, mai exact, returnarea sa se faca in 30 de zile. (Greu de crezut!)
Practic, in aceasta varianta, singurul dezavantajat este producatorul. Stim cu totii ca vanzarile cu cereale se fac doar in anumite perioade ale anului, deci e clar ca atunci se va produce o presiune si mai mare pe bugetul statului si, ca urmare, se va intarzia si mai mult cu returnarea TVA. Acest lucru ii ingrijoreaza pe agricultori, care stiu ca sunt intarzieri uriase la restituirea TVA.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."