Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Cui foloseste taxarea inversa la cereale?

Ministerul Finantelor a elaborat un proiect de OUG prin care modifica Codul Fiscal, astfel incat de la 1 iunie 2011 sa poata fi aplicata taxarea inversa in domeniile cu risc crescut de frauda.

Romania a primit, la inceputul lunii mai, o derogare de la CE pentru a aplica o astfel de masura.
Taxarea inversa pentru cereale si plante tehnice se aplica pe o perioada de doi ani, pana la data de 31 mai 2013.

Ministerul Finantelor a anuntat in vara lui 2010 ca a solicitat o derogare de la CE privind aplicarea TVA prin taxarea inversa pentru livrarile de bunuri din interiorul tarii la cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne, zahar, faina, paine si produse de panificatie.
Dupa refuzul Comisiei Europene, Romania a transmis forului european, in luna decembrie a anului trecut, o scrisoare in care restrange sfera produselor. Comisia a decis sa autorizeze taxarea inversa pentru grau, secara, orz, porumb, soia, rapita, floarea-soarelui si sfecla-de-zahar.
Aceasta masura vizeaza combaterea fraudei fiscale.
Sorin Minea, presedintele Romalimenta, considera ca aceasta ordonanta ii ajuta doar pe cei cu depozite de cereale din Romania. Practic, de-acum vor cumpara cereale fara TVA si vor vinde mai departe cu TVA. E posibil ca pe ruta proprietarilor de depozite sa se mai reduca evaziunea fiscala.

Daniel Botanoiu, director executiv al FNPAR, spune ca aceasta ordonanta este buna doar daca se va modifica si Codul Fiscal in ce priveste returnarile de TVA, mai exact, returnarea sa se faca in 30 de zile. (Greu de crezut!)
Practic, in aceasta varianta, singurul dezavantajat este producatorul. Stim cu totii ca vanzarile cu cereale se fac doar in anumite perioade ale anului, deci e clar ca atunci se va produce o presiune si mai mare pe bugetul statului si, ca urmare, se va intarzia si mai mult cu returnarea TVA. Acest lucru ii ingrijoreaza pe agricultori, care stiu ca sunt intarzieri uriase la restituirea TVA.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.