Maria NEGURA BOGDAN

Daniela Bangala are 43 de ani. Impreuna cu sotul, Gheorghe si cei doi copii, Alina (16 ani) si Madalin (18 ani), ingrijesc o ferma de 300 de oi, 40 de vaci cu lapte si 80 hectare de pasune si faneata, in comuna Fundata, din judetul Brasov, zona situata in culoarul Rucar-Bran.

Din 2006, Daniela Bangala a mers la seminarii si instruiri. Asa a aflat de platile de agro-mediu, din care a accesat, pentru 12 hectare, pentru o perioada de cinci ani, doua pachete: "Pajisti de inalta valoare Naturala" (124 euro/ha) si "Practici agricole traditionale" ( 58 euro/ha). Pentru terenul inscris la aceasta masura, familia primeste, cu totul, 3.380 euro/an. La aceasta suma se adauga subventiile pentru animale si pentru restul pasunilor aflate in folosinta.

O familie care s-a ocupat dintotdeauna cu pastoritul
Fundata este localitatea situata la cea mai inalta altitudine din tara, avand locuinte amplasate si la 1.400 metri. Mai mult de jumatate din suprafata comunei este ocupata cu padure si teren neproductiv. Ca teren agricol, dipune doar de faneata si pasune. O alta indeletnicire decat cresterea animalelor, localnicii nu pot avea. In afara, evident, de dezvoltarea turistica a comunei, din ultima vreme. Pe la 1.400 metri altitudine se afla si ferma familiei Bangala.
Cei doi soti provin din familii care s-au ocupat dintotdeauna cu pastoritul.
Daniela Bangala povesteste: "Si eu si sotul suntem cei din urma nascuti ai familiilor noastre. La noi, exista o traditie, cel putin in cazul nostru s-a adeverit, ca mezinii sa ramana acasa, sa poarte mai departe gospodaria parintilor. Eu am pomenit la tata vaci si oi; sotul este si el oier. Nefiind locuri de munca si cu altceva nu te poti ocupa in zona noastra de munte, unde in afara de pasuni, fanete si paduri nu creste nimic, in 1988, cand noi ne-am casatorit, am hotarat sa ne ocupam tot de oierit. Am plecat la drum cu 100 de oi si 2 vaci. Cu timpul, in functie de produsele care mi se cereau pe piata - am sporit efectivul de vaci la 40, cate avem astazi.
Oi am avut mult mai multe, dar in momentul de fata am pastrat la stana 300".

20 de produse atestate ca traditionale
Cu vremea, familia Bangala a hotarat ca nu este suficient sa se multumeasca doar cu o zootehnie traditionala - crestere si valorificare a oilor, mieilor, laptelui sau a branzeturilor - si s-a orientat spre piata produselor traditionale. Acum, ferma are 20 de produse atestate traditional: branza cu busuioc, ardei, chimen si boia, urda cu marar, patrunjel si menta, branza de burduf in coaja de brad, pastrama de oaie si carnati afumati etc. Produsele le valorifica, mai ales, la targuri si expozitii cu profil agricol si agro-turistic. Uneori, merg sa vanda si in pietele special amenjate la Bucuresti, Sinaia, Brasov.
La magazine, familia Bangala nu vinde. Considera ca pretul oferit de co-mercianti este prea mic. Ei, ca multi alti mici fermieri, considera ca ei sunt cei care muncesc cel mai greu si, de aceea, trebuie sa primeasca cea mai mare parte a banilor pe care ii plateste cumparatorul. Avem de-a face, intr-un fel, cu mentalitatea ?sa moara capra vecinului?. Adica, negustorul,?intermediarul?, ?le exploateaza? munca lor.
Or, de mii de ani, de cand fenicienii au inventat banii, au aparut negustorii. Sigur, si in vest, multi fermieri isi vand singuri produsele, fie direct din ferma, fie in piete. Dar parca au mai multa toleranta fata de partenerii de afaceri.
Standul expozitional costa, uneori, si 600 de lei. Transportul costa si el. Plus ziua de munca, al carei pret taranii nostri nu o socotesc niciodata.
Cat despre miei, Daniela Bangala nu se complica: ii vinde la export, in viu, cand mielul atinge 38 sau 40 de kg. Are avantajul ca incaseaza toti banii deodata.

Agromediul, un sprijin european
La ferma, lucreaza sotii, cei doi copii, plus trei zilieri. In timpul cositului, se ajunge si la zece persoane. Volumul de munca a crescut odata cu accesarea platilor de agro-mediu. Programul impune cateva conditii obligatorii: fanul se coseste exclusiv manual, se strange nu mai tarziu de doua saptamani de la efectuarea cositului; intretinerea pasunilor exclude aratul sau discuitul pajistilor.
Pe scurt, agromediul (sprijin pentru conservarea biodiversitatii si a produselor traditionale) presupune respectarea conditiilor de bune practici agricole. Ferma exploateaza peste 80 de hectare, mare parte arendate fara niciun fel de acte, ca intre vecini.
Daniela Bangala a avut documente doar pentru 12 ha pentru a accesa platile pentru agro-mediu. "Banii, multi sau putini, sunt foarte bine-veniti. De fapt, cat de mica ar fi suma, pentru noi este tot mare". In plus, masura pentru "practici agricole traditionale" ii serveste perfect scopului de a produce dupa asa-numitele ?retete traditionale atestate?. Daca ar fi sa calculeze, in cinci ani se strang 16.000 de euro, suma deloc de neglijat.

Incercarea cu o pensiune turistica a fost un esec
Sotii Bangala au construit si o pensiune pentru turisti. "Am reusit s-o tinem deschisa un an. De fapt, pensiunea am ridicat-o pentru copiii nostri, gandindu-ne la viitorul lor. Ofeream doar cazare, nu si masa, dar chiar si in aceste conditii nu am mai putut face fata?. In fapt, membrii familiei Bangala stiu ca pot sa castige mai mult din negustorie, adica din vanzarea produselor in targuri, iar targurile se tin la sfarsitul saptamanii, tocmai atunci cand turistii vin in week-end.
Cu gandul la castigul din vanzari directe, ei au decis ca nu mai pot sa tina si pensiunea, asa ca am renuntat la ea, cel putin deocamdata".

Nemultumirile Danielei Bangala
Daniela Bangala spune cu oarecare iz de revolta ca pe piata au aparut prea multe falsuri sub titulatura de "produse traditionale". Adica sunt negustori care ofera produse obtinute prin procesare in sistem industrial. Nu au nici atestate, dar nu-i intreaba nimeni la targuri sau piete.
Fermierita de la Fundata considera ca ?daca cumparatorul este inselat de escroci, el isi pierde increderea, iar noi, cei care producem cu adevarat traditional, avem de suferit".
O alta parere de rau este ca lana nu mai are valoare: "Mi-e si rusine s-o spun, am ars lana! Pana acum cativa ani, intr-o relatie cu niste harghiteni, impleteam pulovere din lana, dar nici acestea nu se mai vand, nu le mai cauta nimeni, asa ca am renuntat. Este pacat sa aruncam lana, dar asta fac toti oierii astazi".