Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Romania pierde zilnic 100.000 de euro din cauza blocarii exporturilor de castraveti catre Germania si Cehia

"Agricultorii romani au pierdut zilnic cate 100.000 de euro din cauza blocarii exporturilor de castraveti catre Germania si Cehia", a declarat Adrian Radulescu, secretar de stat.

"Cehia si Germania au decis sa nu mai cumpere castravetii proveniti din tarile UE, inclusiv din Romania, din cauza informatiilor privind contaminarea cu bacteria E.coli. Consumatorii din aceste tari sunt speriati si nu mai consuma legume, in special castraveti, iar producatorii romani pierd circa 100.000 de euro pe zi din aceasta cauza. Cehia si Germania cumparau zilnic circa 160 de tone de castraveti produsi in serele romanesti", a spus Adrian Radulescu.

Totusi, testele facute in laboratoarele de profil au demonstrat ca legumele noastre sunt sigure.
Radulescu a mai spus ca la MADR s-a format o comisie, impreuna cu reprezentantii APIA, pentru inventarierea pierderilor. "Am trimis o scrisoare catre biroul comisarului pentru agricultura cu situatia inregistrata in Romania din cauza sistarii contractelor de export cu tarile UE si asteptam un raspuns din partea Bruxellesului in privinta masurilor care pot fi luate pentru sprijinirea producatorilor", a precizat Radulescu.

Romania nu a avut, deocamdata, probleme cu exporturile de castraveti cornison catre Polonia si Moldova, unde pleaca zilnic 400-500 tone de castraveti de acest tip.
Radulescu a mai spus ca marti, (revista noastra apare miercuri - n.r.), la Bruxelles, va avea loc un Consiliu extraordinar al ministrilor agriculturii, ce ar putea decide masurile care vor trebui luate si ce compensatii financiare ar putea primi tarile afectate de blocarea comertului intracomunitar cu castraveti de sera.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."