Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
300.000 de tone de cereale in Insula Mare a Brailei


In Insula Mare a Brailei, cea mai mare exploatatie agricola din Europa, cu 55.000 ha, se asteapta in acest an o productie de cereale de 300.000 de tone, a declarat directorul general al SC TCE 3 Brazi, Lucian Buzdugan (foto).
Din 55.682 de hectare au fost cultivate cu grau 20.246, cu rapita - 10.268, cu porumb - 10.017, cu soia - 7.011, cu floarea -soarelui - 4.880, cu orz - 3.085. SC TCE 3 Brazi isi propune sa obtina anul acesta 127.500 tone de grau, 100.000 tone de porumb, 36.000 tone de rapita, 24.500 tone de soia, 20.100 tone de orz, 15.600 tone de floarea-soarelui.
SC TCE 3 Brazi are in exploatare 70.000 hectare de teren agricol, din care 55.682 ha sunt in Insula Mare, in baza unui contract de concesiune incheiat, pe 20 de ani, cu Agentia Domeniilor Statului. In primii 10 ani, ADS a incasat de la SC TCE 3 Brazi 44 milioane de euro. Concesionarul a investit in acesti zece ani 103 milioane de euro in utilaje si echipamente si 32 de milioane de euro in sisteme de irigat.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."