Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Ziua graului, in Bihor, la Agroind Cauceu

In fiecare din ultimii 4 ani, inainte sa inceapa secerisul, Agroind Cauceu, impreuna cu asociatii sai - Agrotex Carei si Promat Tasnad -, au organizat o intalnire a agricultorilor din judetul Bihor. Anul acesta, "ziua graului" s-a desfasurat vineri, 17 iunie, la ferma din Diosig. Au participat mai mult de 300 de fermieri.

Asa cum a fost organizata, cu loturi demonstrative, cu discutii profesionale si cu masa festiva de la final, sarbatoarea graului de la Diosig, organizata de Dan Mihai Corbut, nu a fost cu nimic mai prejos decat, sa zicem, Zilele campului din Insula Mare a Brailei (minus prezenta oamenilor politici, atrasi de personalitatea deputatului Culita Tarata). La Agroind Cauceu, personalitatile cele mai importante au fost directorul general al DADR Bihor, dl Nicolae Hodisan si primarul comunei Diosig, dr. Bacso Laszlo-Endre (de profesie medic veterinar).
Loturile demonstrative de grau, aliniate si trasate la milimetru, ca o divizie prusaca, au fost prezentate de ing. Mihai Budai, cel care raspunde de toate tehnologiile de cultura din fermele de la Agroind Cauceu.

Pe poligonul unde erau loturile demonstrative, planta premergatoare a fost porumb, la care s-a obtinut 14.000 kg/ha. Aratura s-a facut la 30 cm. Au urmat doua discuiri, dupa care s-a trecut cu combinatorul. Soiurile cultivate cu grau pe poligonul de la Diosig sunt: doua romanesti - de la Statiunea de cercetari Oradea (Boema si Crisana) si soiuri noi, aduse la de Limagrain, KWS si de doua firme din Austria.
La semanat, pentru sourile romanesti norma de samanta a fost de 220 kg/ha, iar la soiurile straine - intre 150-165 kg/ha.
Toate aceste soiuri au raspuns bine la conditiile de sol, umiditate si clima din nord-vestul tarii, iar recoltele s-au dovedit performante atat cantitativ cat si calitativ. Productia medie de grau a Agroind Cauceu se apropie de 7 tone le hectar, iar calitatile de panificatie sunt excelente. Ceea ce ii da dreptul moral gazdei intalnirii, Dan Mihai Corbut, sa le propuna fermierilor sa analizeze atent oferta sa de seminte. S-au facut 4 fertilizari, una in toamna si 3 in cursul vegetatiei. La pregatirea patului germinativ s-au aplicat 250 kg/ha de Eurocereal (10-20-0). La desprimavarare s-a dat azotat de amoniu (150 kg/ha). A treia fertilizare s-a facut cand plantele aveau doua-trei internoduri. A patra fertilizare s-a facut in faza de burduf, cu 150 kg de nitrocalcar.

Programul de protectie a plantelor a cuprins trei tratamente. Primul, la unul-doua internoduri, cu fungicidul Tango Super plus ierbicidul Secator Progres. In aceasta zona, Agroind Cauceu are probleme de vreo doi ani cu Iarba vantului. La primul tratament nu s-au aplicat deloc ingrasaminte foliare.
Al doilea tratament s-a facut in faza de burduf, cu Duet Ultra plus doua ingrasaminte foliare. (Unul dintre ele, de la Holland Farming, celalalt - ingrasamant foliar organic).
Al treilea tratament l-am facut la terminarea infloritului. Am aplicat Accanto Plus, la care am adaugat un ingrasamant foliar de top de la Timac Agro.
Mentionam ca Agroind Cauceu este un important vanzator de seminte si, de anul trecut, are o statie noua de conditionat seminte.



Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."