Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Ziua graului, in Bihor, la Agroind Cauceu

In fiecare din ultimii 4 ani, inainte sa inceapa secerisul, Agroind Cauceu, impreuna cu asociatii sai - Agrotex Carei si Promat Tasnad -, au organizat o intalnire a agricultorilor din judetul Bihor. Anul acesta, "ziua graului" s-a desfasurat vineri, 17 iunie, la ferma din Diosig. Au participat mai mult de 300 de fermieri.

Asa cum a fost organizata, cu loturi demonstrative, cu discutii profesionale si cu masa festiva de la final, sarbatoarea graului de la Diosig, organizata de Dan Mihai Corbut, nu a fost cu nimic mai prejos decat, sa zicem, Zilele campului din Insula Mare a Brailei (minus prezenta oamenilor politici, atrasi de personalitatea deputatului Culita Tarata). La Agroind Cauceu, personalitatile cele mai importante au fost directorul general al DADR Bihor, dl Nicolae Hodisan si primarul comunei Diosig, dr. Bacso Laszlo-Endre (de profesie medic veterinar).
Loturile demonstrative de grau, aliniate si trasate la milimetru, ca o divizie prusaca, au fost prezentate de ing. Mihai Budai, cel care raspunde de toate tehnologiile de cultura din fermele de la Agroind Cauceu.

Pe poligonul unde erau loturile demonstrative, planta premergatoare a fost porumb, la care s-a obtinut 14.000 kg/ha. Aratura s-a facut la 30 cm. Au urmat doua discuiri, dupa care s-a trecut cu combinatorul. Soiurile cultivate cu grau pe poligonul de la Diosig sunt: doua romanesti - de la Statiunea de cercetari Oradea (Boema si Crisana) si soiuri noi, aduse la de Limagrain, KWS si de doua firme din Austria.
La semanat, pentru sourile romanesti norma de samanta a fost de 220 kg/ha, iar la soiurile straine - intre 150-165 kg/ha.
Toate aceste soiuri au raspuns bine la conditiile de sol, umiditate si clima din nord-vestul tarii, iar recoltele s-au dovedit performante atat cantitativ cat si calitativ. Productia medie de grau a Agroind Cauceu se apropie de 7 tone le hectar, iar calitatile de panificatie sunt excelente. Ceea ce ii da dreptul moral gazdei intalnirii, Dan Mihai Corbut, sa le propuna fermierilor sa analizeze atent oferta sa de seminte. S-au facut 4 fertilizari, una in toamna si 3 in cursul vegetatiei. La pregatirea patului germinativ s-au aplicat 250 kg/ha de Eurocereal (10-20-0). La desprimavarare s-a dat azotat de amoniu (150 kg/ha). A treia fertilizare s-a facut cand plantele aveau doua-trei internoduri. A patra fertilizare s-a facut in faza de burduf, cu 150 kg de nitrocalcar.

Programul de protectie a plantelor a cuprins trei tratamente. Primul, la unul-doua internoduri, cu fungicidul Tango Super plus ierbicidul Secator Progres. In aceasta zona, Agroind Cauceu are probleme de vreo doi ani cu Iarba vantului. La primul tratament nu s-au aplicat deloc ingrasaminte foliare.
Al doilea tratament s-a facut in faza de burduf, cu Duet Ultra plus doua ingrasaminte foliare. (Unul dintre ele, de la Holland Farming, celalalt - ingrasamant foliar organic).
Al treilea tratament l-am facut la terminarea infloritului. Am aplicat Accanto Plus, la care am adaugat un ingrasamant foliar de top de la Timac Agro.
Mentionam ca Agroind Cauceu este un important vanzator de seminte si, de anul trecut, are o statie noua de conditionat seminte.



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.